♦ Final de deceniu. Criza generată de pandemia de COVID-19 nu marchează doar anul 2020, ci îşi lasă amprenta pe un întreg deceniu care se încheie, dar şi pe primii ani din perioada ce vine. Va fi greu de identificat un alt eveniment cu o semnătură la fel de puternică în viaţa oamenilor şi a companiilor ♦ Pentru 51 din 85 de sectoare din economia românească dinamica businessului a fost negativă în prima jumătate a anului, dar managerii vorbesc şi despre oportunităţi, despre accelerarea unor procese, despre mai multă unitate în business ♦ Cu ce rămânem la final de 2020? ZF a identificat 15 evenimente şi oameni care au marcat anul de business care se încheie.
►Pandemia de COVID-19
Anul 2020 a fost marcat de pandemia de COVID-19, de criza sanitară fără precedent, de zbucium pentru economie, pentru manageri, antreprenori, companii şi angajaţi. Un an greu, plin de incertitudine, cu reaşezări rapide şi decizii care influenţează nu doar jobul, ci şi viaţa a zeci de mii de angajaţi, aşa a arătat 2020 pentru liderii din businessul românesc. Antreprenori, manageri, consultanţi, avocaţi, toţi s-au aflat în faţa unui an în care deciziile au fost luate rapid, iar consecinţele nu sunt pentru un an, ci pentru mulţi ani de acum înainte.
►Dobânda-cheie a BNR a ajuns la minimul istoric de 1,5%
BNR a redus dobânda de politică monetară de trei ori în prima jumătate a anului 2020 pentru a calma tensiunile financiare aduse de coronavirus. Prima ajustare a fost operată de către BNR în luna martie 2020, când dobânda de politică monetară a scăzut de la 2,5%, la 2% pe an. Ulterior, la finalul lunii mai 2020, dobânda de politică monetară a fost redusă cu 0,25 puncte procentuale până la 1,75% pe an, iar în luna august 2020, dobânda a ajuns la minimul istoric de 1,5% pe an. De atunci, BNR a menţinut acest nivel al dobânzii.
►Prima tranzacţie de 1 mld. euro din ultimii 12 ani
Pe final de octombrie, după aproape un an şi jumătate de discuţii şi negocieri, grupul ceh CEZ, activ în domeniul energiei, a anunţat că şi-a vândut operaţiunile locale către MIRA, un fond care administrează active de 129 de miliarde de dolari la nivel global, cât aproape jumătate din PIB-ul României. Tranzacţia, estimată la peste 1 mld. euro, este al patrulea cel mai mare deal din istoria pieţei locale de M&A.
►Curs stabil, rămas sub pragul de 5 lei/euro
Moneda naţională a înregistrat de-a lungul anului 2020 fluctuaţii cu tendinţe de creştere, mai ales din momentul în care pandemia de COVID-19 s-a extins la nivel internaţional. Pragul psihologic de 4,8 lei/euro a fost depăşit în premieră pe data de 21 februarie 2020, iar presiunile de depreciere au continuat şi în luna martie. La finalul lunii noiembrie, moneda naţională a ajuns la 4,8735 lei/euro, însemnând o creştere cu 2% comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2019. Cu toate acestea, cursul leu/euro a fost mai puţin volatil comparativ cu al altor monede din regiune.
►Promovarea Bursei româneşti
Bursa românească a fost promovată oficial în toamna anului 2020 de la statutul de piaţă de frontieră la piaţă emergentă sub criteriile agenţiei de evaluare FTSE Russell. Bursa locală va atrage astfel atenţia unor investitori de calibru cu active de zeci de miliarde de euro în gestionare.
►Birourile nu dispar, tranzacţie record între AFI Europe şi NEPI
În plină pandemie de COVID-19, israelienii de la AFI Europe au reluat discuţiile cu grupul NEPI Rockcastle şi au finalizat tranzacţia anunţată la finalul anului trecut, deal ce a vizat portofoliul de birouri al sud-africanilor. Un acord de o asemenea amploare, cu o valoare de peste 300 mil. euro, parafat în această perioadă, demonstrează că deşi piaţa muncii se schimbă radical pe fondul pandemiei, birourile nu vor dispărea, ci doar se reconfigurează pentru a se adapta noului context.
►Lupta pentru supravieţuire a HoReCa, o industrie de 26 mld. lei
Industria HoReCa a fost printre cele mai afectate de pandemia de COVID-19, eveniment care a şters cu buretele jumătate din încasările hotelurilor, restaurantelor şi barurilor din România. Deşi au fost închişi total sau parţial, jucătorii din domeniu au găsit soluţii să reziste – cei mai mulţi dintre ei -, pariind fie pe livrări, fie pe terase încălzite, fie pe listarea produselor în retail.
►eMAG, vârful de lance al online-ului românesc
Într-un an în care libertatea de mişcare a fost limitată, iar lumea a trebuit să îşi regândească modul în care face shopping, online-ul a devenit pariul principal al jucătorilor din comerţ – indiferent de tipul acestuia. Acest canal de vânzare a atras atenţia companiilor şi cumpărătorilor deopotrivă, astfel că fie că a fost vorba de alimente, haine, cosmetice sau electrocasnice, shoppingul s-a realizat în multe cazuri preponderent pe internet.
►Wirecard şi schimbarea legislaţiei Pilonului II în România
Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România vor raporta mai des structura detaliată a investiţiilor. Astfel, pe fondul prăbuşirii procesatorului de plăţi electronice Wirecard, companie cândva şi în portofoliul celui mai mare fond de pensii private Pilon II din România, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis să îmbunătăţească transparenţa fondurilor Pilon II şi să determine administratorii de pensii private să raporteze detaliat deţinerile într-un ritm trimestrial, şi nu semestrial, aşa cum s-a practicat până la final de 2020.
►Telemunca, cuvântul cheie al pandemiei
Pandemia a forţat mâna angajatorilor şi astfel aproape un sfert din angajaţii români au ajuns să muncească de acasă în prima jumătate a anului 2020. Mai mult, companiile spun că au în plan să extindă munca de acasă sau telemunca şi după ce va trece pandemia, astfel că „noul normal“ ar putea însemna munca de la masa din bucătărie sau din sufragerie.
►Seceta a redus cu 40% producţia de cereale
România ar putea înregistra în acest an o reducere a producţiei de cereale până la 18 milioane de tone, arată datele de la Comisia Europeană, sub recolta din 2015, an în care seceta severă din perioada aprilie – septembrie a făcut ca producţia ţării să fie de 19,3 milioane de tone. În ultimii zece ani, doar în 2012, un an extrem de afectat de acest fenomen meteorologic, producţia a fost mai mică decât în anul pandemiei de COVID-19, fiind de numai 12,8 milioane de tone.
►Bursa devine sursă de finanţare pentru antreprenori
În 2020, Agroserv Măriuţa, compania care deţine brandul Lăptăria cu Caimac, a ajuns la Bursa de la Bucureşti şi a înregistrat o emisiune de obligaţiuni de 14,6 mil. lei, echivalentul a 3 milioane de euro, pentru investiţii. Din octombrie 2020 şi compania Holde Agri Invest, ce are aproape 10.000 de hectare de teren şi a realizat deja investiţii de aproximativ 10 mil. euro în primii trei ani de activitate, este printre jucătorii de la Bursă. Tot în acest an a ajuns la Bursă şi Norofert Group, principalul producător român de îngrăşăminte organice. De altfel, antreprenorul Horia Cardoş, proprietarul Agroland, cea mai extinsă reţea de magazine agricole din România, a spus că vrea să strângă în perioada următoare, de la investitorii de la BVB, circa 8 mil. lei, iar ulterior să listeze acţiunile pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare al BVB.
►Granturi şi programe de sprijin pentru business şi populaţie
2020 a adus în premieră un moratoriu public de amânare a ratelor la credite, în contextul crizei coronavirusului. Au apărut şi programe guvernamentale pentru stimularea creditării, de tipul IMM Invest sau Noua casă. Au urmat granturile de 2.000 de euro pentru microîntreprinderi, dar şi programele cu sume mai mari disponibile pentru IMM-uri, care însă nu au reuşit să acopere toate sectoarele din business lovite de criza coronavirusului.
►Adio vacanţe!
Last-minute a fost conceptul-cheie în materie de concedii în 2020, un an în care schimbările şi limitările s-au impus de la o zi la alta, în funcţie de evoluţia situaţiei pandemice. Agenţiile de turism spun că scăderile ajung până la 80% faţă de anul trecut în ceea ce priveşte rezervările vacanţelor. Piaţa agenţiilor de turism şi a transportatorilor aerieni este una dintre cele mai lovite trei sectoare din economie în 2020.
►Alegerile parlamentare şi locale
Anul 2020 a fost marcat de mai multe sesiuni de alegeri, iar în decembrie românii şi-au ales reprezentanţii din parlament. Un nou guvern, cu Florin Cîţu prim-ministru desemnat, se instalează la Palatul Victoria într-un moment marcat de incertitudine, cu multe semne de întrebare atât în ceea ce priveşte indicatorii economici, cât mai ales resursele de sănătate.
Pe cine am remarcat
Într-un an marcat de pandemia de COVID-19 şi de multe evenimente cu rezonanţă negativă, au existat şi o serie de lucruri care au avut un impact pozitiv pentru societatea actuală. În spatele acestor evenimente stau de regulă oameni - medici, cercetători, antreprenori şi executivi. Pe zece dintre aceştia Ziarul Financiar i-a selectat printr-un exerciţiu de imaginaţie menit să aducă în prim-plan români care s-au remarcat în domeniul lor de activitate. Cristina Roşca
►Medicul de la ATI
România are circa 1.150 de medici pe secţiile de terapie intensivă, iar aceştia au lucrat la foc cotinuu în 2020, un an marcat de pandemia de COVID-19, care a provocat peste 600.000 de îmbolnăviri pe plan local şi aproape 15.000 de decese.
►Numirea anului: Dragoş Damian, director regional pentru Europa de Est şi Rusia al Sun Pharma
Executivul român Dragoş Damian a fost promovat în acest an la conducerea operaţiunilor producătorului de medicamente Sun Pharma în Rusia. El va continua să deţină şi poziţia de CEO al Terapia Cluj, cel mai mare producător de medicamente de pe plan local.
►Antreprenorul care duce o afacere românească la bursa de la New York: Daniel Dines, cofondator UiPath
UiPath, un start-up ale cărui baze au fost puse în România, cofondat şi condus de Daniel Dines, a depus actele pentru listarea la bursă în 2021, a anunţat compania care acum are sediul în New York. UiPath, care a ajuns unul dintre liderii globali ai industriei de roboţi software - aplicaţii care înlocuiesc oamenii în realizarea activităţilor repetitive din birouri -, ţinteşte o evaluare de 20 mld. euro.
►Managerul care a susţinut businessul antreprenorial: Omer Tetik, director general al Băncii Transilvania
Iniţiativele Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, au avut în centrul lor în 2020, mai mult ca oricând, ideea de susţinere a antreprenorilor români, mici sau mari, din Ardeal sau Moldova, cei aflaţi „aproape de noi“. „Mă întreabă lumea ce este de făcut acum în România. Cred că sunt multe de făcut, dar un lucru pe care îl putem face uşor fiecare dintre noi este să susţinem afacerile locale, să cumpărăm de la oamenii şi firmele de lângă noi. Aşa susţinem toată ţara şi noi, indirect“, spune el.
►Actor principal pe piaţa de M&A din România: Liudmila Climoc, CEO al Orange
Liudmila Climoc este unul dintre cei mai puternici executivi din businessul local prin poziţia pe care o deţine, cea de CEO al Orange România. Din această funcţie ea a fost implicată în 2020 în una dintre cele mai mari tranzacţii din acest an şi chiar din ultimul deceniu. Orange, liderul pieţei locale de telecomunicaţii, a cumpărat 54% din acţiunile fostului Romtelecom de la grupul elen OTE, compania obţinând astfel acces la 5 milioane de utilizatori de servicii fixe şi mobile, dar în principal la o reţea de 90.000 km de fibră optică, un activ care va juca un rol esenţial şi în construcţia reţelei 5G a operatorului.
►Unul dintre cei mai puternici expaţi români: Angela Creţu, CEO al grupului Avon
La începutul acestui an, executivul român Angela Creţu a preluat conducerea grupului Avon, un gigant din domeniul cosmeticelor, cu afaceri anuale de peste 5,5 mld. dolari. Ea este astfel unul dintre cei mai puternici expaţi români prin prisma poziţiei pe care o are şi a businessului pe care-l conduce.
►Antreprenorul vizionar şi pariul pe hrană verde: Raul Ciurtin, fondatorul Prefera Foods
Omul de afaceri Raul Ciurtin, fondatorul Prefera Foods, spune că în viitorul apropiat vrea să dezvolte o nouă fabrică în care să producă mâncare din plante şi cu ajutorul ei să hrănească întreaga Europa şi chiar SUA. Antreprenorul nu exclude chiar construcţia de unităţi de producţie în afara României, însă nu în următorii ani.
►Noul Prim-Ministru al României: Florin Cîţu
Cu doar trei zile înainte de Crăciun, Preşedintele Klaus Iohannis i-a încredinţat mandatul pentru formarea guvernului lui Florin Cîţu. El este actualul ministru al Finanţelor Publice şi senator liberal din 2016. Premierul desemnat a fost economist şef al ING. Anterior Cîţu a mai lucrat ca economist la Banca Europeană de Investiţii (2003 - 2005) şi la Banca Centrală a Noii Zeelande (2001 - 2003).
►Executivul care şi-a luat angajamentul de a sprijini investiţiile din România: Bogdan Neacşu, director general al CEC Bank
Mandatul lui Bogdan Neacşu în funcţia de director general al CEC Bank a venit şi cu nevoia de modernizare a instituţiei controlate de stat, de digitalizare rapidă a proceselor, dar şi cu intenţia declarată de a finanţa investiţiile din economia locală. ÑFinanţăm mult agricultura, construcţiile şi producţia. Noi finanţăm inclusiv HoReCa. Nu am exclus niciun domeniu“, a spus el.
►Managerul de investiţii al anului
Mai multe fonduri de investiţii locale au pariat în plină criză generată de pandemia de Covid-19 pe susţinerea afacerilor româneşti şi pe dezvoltarea acestora. ROCA (divizia de private equity parte a Impetum Group, care oferă soluţii de capital şi management IMM-urilor româneşti), SeedBlink (platformă locală de equity crowdfunding ce investeşte în start-up-uri de tehnologie) şi fondul de private equity Morphosis Capital sunt trei astfel de exemple. În spatele tuturor acestor iniţiative se află executivi români cu experienţă care văd potenţialul de creştere al afacerilor româneşti.
