Anuarul Top 1.000 Cele mai mari companii din România 2020

A treia ediţie a top 1.000 cele mai mari companii din România certifică importanţa acestui produs pentru businessul românesc. Primele 1.000 de companii merită analizate îndeaproape pentru că evoluţia lor dă măsura evoluţiei întregului ecosistem al afacerilor locale.

Cele 1.000 de companii au o cifră de afaceri cumulată de 745 miliarde lei, reprezentând 47,4% din totalul cifrei de afaceri pe 2018 de 1.571 miliarde lei. Ponderea top 1.000 creşte de la 47% la 47,4% pentru că dinamica cifrei de afaceri cumulate a primelor 1.000 de companii, de plus 15%, a fost mai mare decât dinamica cifrei de afaceri cumulate pentru toată economia de 10%. Ce înseamnă asta? Concentrarea creşte în economia românească, adică cei mari devin şi mai mari. Este un trend care merită să fie subliniat şi analizat pentru că este bine să ai jucători mari şi puternici, dar este bine să ai şi concurenţă şi companiile mici să alerge măcar la fel de repede ca cele mari.

Ziarul Financiar a dezvoltat de-a lungul timpului zeci de anuare şi suplimente. Însă top 1.000 are ceva special. Este cel mai „greu“ anuar dintre toate. Are o greutate de 160 mld. euro. Aparent şi cel mai simplu. Însă complexitatea acestuia constă în modul în care descrie, cu acurateţe, ce se întâmplă cu adevărat în economia românească.

Cele 1.000 de companii care reprezintă practice jumătate din businessul românesc sunt fiecare în centrul unui ecosistem: clienţi, furnizori, angajaţi, finanţatori şi alţi stake-holderi. Toţi sunt influenţaţI sau influenţează la rândul lor, în funcţie de puterea lor financiară sau economică, viaţa fiecăruia dintre cei 1.000 de primi jucători din economie. De deciziile luate de o firmă precum Automobile Dacia, aflată pe primul loc după cifra de afaceri în 2018, cu 24,7 miliarde lei, depind nu numai cei 14.723 de angajaţi, ci şi alte sute de mii de salariaţI din industrii conexe. Dacia, OMV Petrom, Rompetrol, Kaufland, Ford, BAT, Lidl sau Lukoil, adică primii 10 jucători din economie în 2018, reprezintă circa 10% din businessul total, însă influenţa lor în economie este mai mare de 10%, fiind poate până la un sfert. Dacă top 1.000 este esenţa businessului românesc, atunci top 10 este esenţa esenţei. Ce ne spune esenţa esenţei despre evoluţia economiei în 2018? Că maşinile şi retailul sunt locomotivele economiei, maşinile atât prin fabricare (Dacia, Ford), cât şi prin combustibilul care le alimentează (OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil), iar retailul (Kaufland, Lidl) îşi face loc pas cu pas spre vârf. Confirmând tendinţa, pe locul 11 şi 12 se bat pentru a intra în top 10 Carrefour (retail) şi Star Assembly (uzina de motoare Daimler). La intersecţia între retail şi auto sunt OMV Petrom Marketing şi Rompetrol Downstream, companiile care reprezintă partea de comerţ a coloşilor din petrol, OMV Petrom şi Rompetrol. În context, este de analizat de ce austriecii de la OMV Petrom şi kazahii de la Rompetrol preferă să spliteze activităţile de marketing şi vânzare a carburanţilor în companii separate. Este şi mai interesant că în ultimii ani, 2017-2018, OMV Marketing cu doar 210 salariaţi are o cifră de afaceri chiar mai mare decât a companiei-mamă a OMV Petrom.

Pentru o companie cotată la Bursa de Valori cum este OMV Petrom SA este neobişnuit ca o subsidiară a sa, OMV Petrom Marketing SA, să aibă o cifră de afaceri mai mare decât societatea-mamă. Este o întrebare dacă în Austria, OMV, de asemenea cotată, la Bursa din Viena, are o subsidiară OMV Marketing care să aibă o cifră de afaceri mai mare decât cea a companiei-mamă. Trecând peste aceste aspecte de organizare contabilă şi optimizare fiscală, dominaţia top 10 companii din România de către firme din auto şI producţia de combustibil petrolier poate deveni o provocare pentru următoarele decenii. Astăzi în lume se discută serios despre noi modele de business în industria de automobile: maşini electrice, maşini autonome. România a crescut pe baza petrolului şi a industriei auto în ultimii 30 de ani şi noile tendinţe vor pune la grea încercare această coloană vertebrală a businessului românesc, bazată pe mobilitate.

Noile soluţii de mobilitate urbană şi interurbană pot veni ca un tăvăluc în următorii ani, astfel încât să avem de-a face cu aşa-numitul fenomen de disruption. Este remarcabil totuşi, până să vorbim de viitor, faptul că unul dintre cei mai mari producători de automobile din lume, Ford, şi-a majorat substanţial cifra de afaceri în 2018 faţă de 2017, de la 4,8 mld. lei la 10,5 mld. lei. Din expertiza pe care o are, România va putea avea un cuvânt de spus în viitor în industria auto şI în noile metode de alimentare cu energie electrică, având în vedere potenţialul energetic, însă ar fi necesar un curaj mai mare al implicării jucătorilor locali, eventual şi cu ajutorul statului, spre exemplu în conceperea unui automobil electric local, aşa cum face Turcia. Aceasta este doar o linie care se poate desprinde din analiza acestui top, însă pe fiecare segment industrial - materiale de construcţii, industrie alimentară, transporturi, agricultură, hoteluri şI restaurante -, top 1.000 ne poate da ipoteza, dar şi concluzia asupra fiecărei probleme din economia românească. Nu ne rămâne decât să încercăm o demonstraţie.

Argument de Sorin Pâslaru,
redactor şef Ziarul Financiar în Anuarul “TOP 1.000 Cele mai mari companii din România 2020”

Mai multe detalii puteţi citi în Anuarul “TOP 1.000 Cele mai mari companii din România 2020”

Ediţiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediţia electronică.

Comandă anuarul mai jos la preţul de 200 de lei, TVA inclus.
 

Pentru abonamente ZF, vă rugăm contactaţi-ne la adresa de e-mail camelia.botea@m.ro.