Companiile franceze au fost singurele care au pariat pe Romania participand in procesele de privatizare a marilor companii locale la sfarsitul anilor '90. Iar acum, cu cateva luni inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, francezii se pregatesc pentru al doilea val: investitiile greenfield.
"Prezenta franceza in Romania s-a implementat odata cu privatizarea companiilor locale, iar acum are loc a doua generatie de investitii, cea a investitiilor greenfield, precum Saint-Gobain sau Auchan", a declarat Herve Bolot, ambasadorul Frantei in Romania, cu ocazia ZF Brunch de ieri, dedicat investitiilor franceze.
Considerata stalpul estic al francofoniei, Romania a atras in 2006 investitii franceze in valoare de 1,25 mld. euro conform datelor Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS).
"Nu pot sa nu remarc ca Franta a avut curajul sa investeasca in Romania in conditiile in care nimeni nu voia, mai ales cand in Franta exista o dezbatere aprinsa in ceea ce priveste delocalizarea companiilor franceze", a declarat Leonard Orban, secretar de stat.
Ocupand locul trei in topul investitorilor straini in Romania, investitiile franceze se caracterizeaza in primul rand prin diversitate. "Majoritatea investitiilor sunt orientate catre segmentele-cheie ale economiei: industria auto (Renault-Dacia), utilitati (Apa Nova, Distrigaz Sud), telecom (Orange), financiar-bancar (BRD-SocGen), retail (Carrefour, Cora sau Auchan)", a explicat Herve Bolot.
Patrick Gelin, presedintele BRD- SocGen, considera ca Romania este dovada spiritului investitional francez. "In majoritatea cazurilor, investitiile franceze sunt investitii cu vechime, realizate la sfarsitul anilor '90, cand prezenta straina in Romania era redusa. Se spune ca francezii nu au spirit antreprenorial in comparatie cu englezii, ceea ce nu e cazul in Romania, un exemplu de antreprenoriat francez."
In opinia lui Herve Bolot, aderarea Romaniei la UE va determina extinderea prezentei companiilor franceze in publicitate, turism si servicii, domeniile ce vor cunoaste o dezvoltare puternica in viitor.
"Intrarea in UE va determina transformari puternice si rapide si in sectorul agricol, iar numarul ridicat al populatiei din mediul rural va face din Romania unul dintre beneficiarii Politicii Agricole Comune. Cred ca Romania are un potential ridicat in ceea ce priveste agricultura si sectorul agroalimentar", a adaugat Bolot.
Atat ambasadorul francez, cat si majoritatea reprezentantilor companiilor franceze au atras atentia asupra calitatii slabe a infrastructurii de transport si a administratiei publice greoaie, principalele probleme in atragerea investitorilor straini.
"E inutil sa spun ca Romania are o infrastructura rutiera si feroviara slaba, dar aceasta va cunoaste o dezvoltare puternica dupa aderarea la UE. O a doua problema este ameliorarea cadrului juridic, care acum este un obstacol in dezvoltarea economica. Aveam un profesor de drept care spunea ca dreptul comercial este dreptul civil 'electrificat'. E foarte important ca atunci cand ai un litigiu pe teren, spre exemplu, acesta sa fie rezolvat foarte repede, si nu in 3-5 ani, cum este cazul in Romania", a spus Bolot.
Administratia publica, o alta problema a mediului de afaceri roman, este caracterizata prin "orientare de sine" si accentul prea mare pe litera legii, fara a o interpreta, potrivit lui Liviu Radu, secretar de stat in Ministerul Afacerilor Interne.
"De multe ori, institutiile publice ofera raspunsuri de genul: Nu putem da solutii in acest caz pentru ca nu exista prevederi legale. Trebuie sa existe schimbari, astfel incat administratia sa fie mai activa si, pe baza cadrului legal existent, sa gaseasca solutii."
Gelin crede ca administratia nu e in legatura cu piata si ca ar trebui sa se adapteze cerintelor acestora. "Comunicarea cu institutiile publice este dificila. Romania dispune de toate avantajele umane si financiare pentru a se dezvolta rapid, dar asta nu se poate realiza decat printr-o stransa colaborare intre administratia publica si companiile private."
In ciuda acestor dificultati, reprezentantii companiilor franceze nu au ezitat sa evidentieze atuurile Romaniei pe piata internationala. "Unul dintre atuurile pietei romanesti este nivelul salariilor si calificarea fortei de munca. Cu siguranta ca salariile vor creste odata cu cresterea economica, dar nu ne putem astepta ca acestea sa ajunga la nivelul Uniunii Europene. Romania trebuie sa-si pastreze acest avantaj competitiv al pietei pana cand va reusi sa-si alinieze economia la nivelul celei europene", a explicat Gelin.
Capacitatea romanilor de a se dedica serviciului este un avantaj si in opinia lui Dan Be-dros, presedintele Camerei Franceze de Comert, Industrie si Agricultura in Romania si director general Alcatel. "Un avantaj al pietei muncii din Romania este faptul ca oamenii nu tin cont de programul de lucru de 35 de ore, ci lucreaza si in weekenduri. Romanii au cultura muncii."
Chiar daca considera ca forta de munca are un nivel ridicat de calificare, Bedros nu sustine marirea salariilor. "Nu trebuie sa marim salariile, ci trebuie sa reducem cheltuielile pentru a ramane competitivi. O multinationala are posibilitatea de a ramane aici sau de a pleca in China, unde investitiile sunt subventionate. Trebuie sa ne punem problema de ce ar continua investitorii sa vina in Romania daca marim salariile nejustificat." El a explicat ca datorita vitezei integrarii, Romania a adoptat o politica mult prea simpla prin adoptarea legislatiei europene in domeniul muncii fara a o adapta la conditiile din Romania.
"Un om este o investitie, eu nu vreau sa investesc in dezvoltarea unui om pentru ca el sa plece apoi in alta parte pentru 100 de euro mai mult. As vrea sa mai ramana cel putin trei ani in companie. De exemplu in IT investim un an de zile pentru formarea unui om si in jur de 30.000 de euro. Iar acum trebuie sa avem tot timpul 30% din angajati in plus, pentru a fi pregatiti pentru cazul in care pleaca unii dintre ei", a explicat Bedros, care este si presedintele Alcatel Romania. Un inginer din IT produce venituri in valoare de 100.000 de euro pe an, in timp ce unul din productie genereaza venituri de 15.000 de euro pe an.
Richard Moat, CEO al celei mai profitabile companii franceze din Romania, Orange, arata ca au incercat sa impuna un standard de resurse umane, dorind sa-i faca pe angajati sa se simta apreciati si ca au posibilitati de dezvoltare. "Exista o presiune puternica pe salariu, ce ar putea pune in pericol marjele de profit. Trebuie insa sa economisim in alte zone pentru a ne mentine marjele de profit", a spus Moat.
Intrarea in Uniunea Europeana va aduce Romaniei fonduri in valoare de 32 de miliarde de euro pentru sapte ani, dar va determina si schimbari mult mai rapide in politica administratiilor locale. "Prin intrarea in UE am trecut un examen, dar de acum incolo ne vom confrunta cu alte tipuri de dificultati, alte probleme la care va trebui sa gasim raspunsuri. Vom opta pentru un model de dezvoltare economica bazata pe doua prioritati: infrastructura si factorul uman. Nu vreau sa facem aceleasi greseli pe care le-au facut si alte tari care au investit aproape toti banii primiti in infrastructura, neglijand partial sau total factorul uman", a spus Orban.
El a explicat ca deja s-au facut progrese in acest sens prin proiectele in legatura cu legea investitiilor si modificarea legii privatizarii. "Una dintre cerintele UE este ca de la momentul aderarii orice ajutor de stat sa fie autorizat de Comisia Europeana. Nu vrem ca de fiecare data cand vom oferi un ajutor de stat sa cerem aprobarea Comisiei Europene si pentru aceasta vrem sa introducem o schema de ajutor de stat pentru a acorda aceste ajutoare. Acelasi procedeu il vom folosi si in cazul stimulentelor pentru investitii", a spus Orban.
Principalele motive pentru care investitiile franceze nu sunt pe primul loc in topul investitorilor sunt finantarea companiilor locale prin credite si refinantari, dar si din cauza faptului ca multe companii franceze investesc in Romania prin filialele din Olanda, spune Sorin Vasilescu, presedintele ARIS. Asta explica si de ce conform datelor furnizate de Ambasada Frantei in Romania, investitorii francezi ocupa locul doi in topul investitorilor straini, cu investitii totale in valoare de 3,5 miliarde de euro. "Principala caracteristica a investitiilor franceze in economia romaneasca este ca sunt foarte mari chiar daca presupun prezenta unui numar mai mic de firme. Spre deosebire de cele italiene, care au un numar mai mare de firme, dar cu investitii de valoare mica", explica Vasilescu.
Majoritarea companiilor franceze care au decis sa investeasca pe piata romaneasca au venit ca sa ramana pe termen lung, fapt demonstrat si de investitiile in dezvoltare durabila. "Vom investi peste 100 de milioane de euro pana in 2013, cand piata materialelor de constructii va atinge un varf. Plus ca noi investim pentru viitor, motiv pentru care vom investi peste 50 de milioane de euro in protectia mediului", a declarat Camelia Savoiu, director de comunicare la Lafarge Ciment.
De aceeasi parere sunt si cei de la Veolia, carora in urma cu sase ani le-a fost concesionata reteaua de apa bucuresteana Apa Nova. "Nu poti face dezvoltare durabila fara performanta economica. Se vehiculeaza ca Apa Nova castiga foarte multe si ca profitul este transferat in Franta. E fals, atat profiturile, cat si dividendele au fost reinvestite", a declarat Giovana Soare, director de comunicare Apa Nova.
Prezenti in Romania de 10 ani, francezii de la Coface au decis si sa aiba incredere in piata si sa-si extinda gama de servicii. "De anul viitor vom introduce pe piata romaneasca si alte servicii precum asigurari de credit si cumpararea creantelor neperformante", a spus Cristian Ionescu, managing director Coface.
Soare atrage atentia ca exista diferente mari intre managementul de acum sase ani si cel de acum. "Nu conteaza nationalitatea capitalului, ci "savoir faire", managementul acestui serviciu", conchide Soare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
