Analiză

Vin americanii pe autostrada: Bechtel vrea sa faca cea mai mare investitie din istoria Romaniei printr-un contract de 2,5 miliarde dolari

22.12.2003, 00:00 35

In luna mai a acestui an, premierul Adrian Nastase, anunta o investitie de 800 milioane dolari in domeniul infrastructurii, fara sa dea detalii despre investitorul strain care ar putea semna astfel cel mai mare contract in domeniu. Ceea ce atunci era un mister, acum a devenit realitate: grupul american Bechtel a semnat la finele saptamanii trecute un contract in valoare de 2,5 miliarde dolari pentru proiectarea, construirea si finantarea in sistem de parteneriat public privat al autostrazii Brasov - Targu Mures - Cluj Napoca - Oradea - Bors.
"Este vorba de cea mai mare investitie care se va fi realizat vreodata in Romania. Este un proiect ambitios pe care il pornim, un proiect de conectare fizica intre Romania si Europa Occidentala. Problema noastra acum este de a asigura o finantare sustinuta si un ritm sustinut pentru lucrarile viitoare. Mi se pare important sa intelegem cu totii ca acest proiect reprezinta una dintre primele prioritati de investitii pentru Romania in anii urmatori", a spus la semnare Adrian Nastase, primul ministru al Romaniei. La semnare, au mai fost prezenti presedintele Bechtel International, Michael Adams, precum si alti doi ministri cu greutate din cabinetul Nastase: ministrul finantelor publice, Mihai Tanasescu, si cel al transporturilor, constructiilor si al turismului, Miron Mitrea.
Lucrarile la acest proiect vor incepe anul viitor si au ca termen final anul 2012, primul tronson urmand sa fie dat in exploatare in 2007.
In acest moment, stabilirea primului tronson este in discutie, urmand ca lucrarile sa inceapa pe 4 iunie 2004 pe unul din urmatoarele tronsoane - Brasov - Fagaras, Campia Turzii - Gilau sau Marghita Bors. Proiectul autostrazii este impartit pe trei sectiuni majore  - Brasov - Targu Mures, Targu  Mures - Cluj Napoca, Cluj Napoca - Bors (la granita cu Ungaria).
Autostrada va avea o lungime de 415 km si urmeaza sa faca legatura prin completare cu autostrada Brasov - Bucuresti intre capitala Romaniei si capitala Europei - Bruxelles. Proiectul va crea peste 8.000 de locuri de munca, sustin autoritatile.
De cand erau americanii de la Bechtel interesati de autostrada Brasov - Targu Mures - Cluj - Bors?
Proiectul a fost initiat in octombrie 2001, cand o delegatie a companiei Bechtel a venit in Romania pentru a discuta despre proiectele de infrastructura, dupa care au urmat negocierile, finalizate abia anul acesta.
In acest moment, nu este clar cat va investi Bechtel sau cu ce fonduri va participa statul roman la proiect in calitate de asociat al investitorului. In principiu, in acest tip de investitie derulata in parteneriat public privat, cea mai mare parte a investitiei o suporta chiar investitorul din surse proprii si atrase. Autostrada va juca un rol important pentru traficul rutier din zona centrala a tarii, zona de sud - vest si zona de nord, prin intermediul retelei de drumuri europene si drumuri nationale reabilitate sau aflate in curs de reabilitare, dar si pentru traficul din marile centre urbane aflate in raza de influenta a autostrazii, precizeaza oficialii ministerului de resort.
Autostrada va constitui un generator de trafic pe o lunga durata de timp, datorita reducerii majore a costurilor de calatorie a utilizatorilor.
Venirea grupului Bechtel pe piata romaneasca este vazuta de multi romani ca un semnal de buna vointa emis de autoritatile americane la adresa Romaniei. Pe de o parte, ca un efect direct al primirii Romaniei in cel mai puternic bloc militar din lume, patronat de SUA, si anume Organizatia Pactului Atlanticului de Nord (NATO). Pe de alta parte, ca o recunoastere de facto a sprijinului acordat SUA in campaniile militare din Afganistan si Irak.
Pe de alta parte, antreprenorul american cu o vasta experienta in domeniu acumulata cu proiecte in intreaga lume sustine ideea construrii unei autostrazi cu beton.
De fapt, construirea cu strat de beton este o solutie constructiva uzuala in materie de autostrazi in Occident.
La noi insa, prima autostrada Bucuresti - Pitesti a fost construita si imbracata intr-un covor de slurry - seal, o solutie folosita frecvent pentru intretinerea drumurilor si nu pentru constructia acestuia. Cu un continut de bitumen si o grosime de 3 - 4 cm, stratul de slurry - seal al singurei autostrazi din Romania a cedat anul trecut pe un tronson intre km 23 si 46 pe ambele sensuri, reabilitarea acestuia derulandu-se in a doua parte a acestui an.
Pana acum, dintre marile companii industriale americane, numai Honeywell s-a angajat intr-o investitie care si-a aratat deja roadele: fabrica de componente pentru industria automobilelor la Bucuresti, cu o cifra de afaceri initiala de circa 2 mil. $ in 1998 la peste 100 mil. $ in 2003, iar din acest an a devenit producator de turbosuflante destinat echiparii motoarelor Diesel auto.
In acelasi timp, alti giganti precum General Electric sau General Motors sunt cu ochii pe oportunitatile de pe piata romaneasca si au deja contracte in derulare.



Cum imparte riscul intre stat si investitor parteneriatul public privat
Parteneriatul public privat a aparut pe piata romaneasca in cursul anului trecut ca mecanism de finantare destinat proiectelor majore de investitii in domeniul infrastructurii, odata cu crearea cadrului legal.
Piata romaneasca, cu un potential imens in domeniul infrastructurii estimat de unii la 22 miliarde dolari pe termen lung, nu putea ramane in afara intereselor marilor constructori si antreprenori din lume. Conjugat cu insuficientele resurse financiare ale statului, contextul nu putea fi rezolvat decat prin aparitia unui parteneriat intre autoritati si investitor, care imparte finantarea odata cu riscurile intre cel doua parti.
"Pentru investitorii interesati de proiectele de infrastructura este important ca s-a creat cadrul legal ce permite realizarea finantarii in sistem de parteneriat public privat. Acest lucru duce la cresterea interesului din partea marilor banci de investitii, in conditiile in care un rol - cheie il joaca fezabilitatea proiectului in sine", spune Adrian Bulboaca, avocat pentru casa de avocatura Linklaters.
Care sunt avantajele unui parteneriat public privat? Se realizeaza un important transfer de risc in integrarea constructiei si a managementului. In plus, este o posibilitate de a atrage fonduri externe in afara celor din buget, sustinea recent Hildegard Gacek, director al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) pentru Romania.
Potrivit acesteia, un partaneriat public privat vazut in ansamblu "cu bune si cu rele" ca mecanism in sine ofera nu numai avantaje, ci si dezavantaje. "Parteneriatul in sistem public privat este un contract pe termen lung lipsit de flexibilitate, rigid", mai spunea Gacek in cadrul unei prezentari facute recent pe tema acestor parteneriate.
Intr-un parteneriat public privat, toate aspectele parteneriatului trebuie sa fie corecte si transparente pentru ambele parti, este de parere Owaise Saadat, reprezentantul Bancii Mondiale in Romania.
Banmca Mondiala este interesata de asemenea proiecte de investitii prin intermediul International Financial Corporation, divizia de investitii a bancii, iar in activitatile de asigurare prin intermediul MIGA.
Marile institutii financiare internationale sunt interesate de finantarea acestuio gen de proiecte, cu priza la investitori. Pe piata romaneasca, pana acum cel mai activ finantator al parteneriatelor public privat s-a dovedit a fi Banca Europeana de Investitii (BEI), care in principiu acopera pana la 75% din valoarea proiectului.
Investitorul isi poate recupera banii investiti prin operarea proiectului pe o durata de pana la 50 de ani.



Proiecte angajate de 4 mld. dolari la finele lui 2003
Semnarea contractului cu americanii de la Bechtel ridica valoarea parteneriatelor public privat angajate in acest moment la aproximativ 4 miliarde dolari. Peste asteptarile din acest an, daca ne gandim ca discutiile cu Bechtel au iesit la suprafata in acest an, dupa doi ani de discretie maxima a ambelor parti.
Raportata la nevoile de infrastructura ale Romaniei, estimate la 20 - 22 mld. $ in urmatorii 15 ani, nivelul actual inseamna circa 20% din total, angajate in mai putin de un an si jumatate.
Privind in Europa insa, Romania a pasit in mileniul al treilea cu cei mai putini kilometri de autostrada dintre toate statele: Romania - 113 km, Slovenia cu o retea de 229 km, Polonia - 257 km, Bulgaria - 287 km, Ungaria - 351km, Cehia - 416 km. Statele dezvoltate din Uniunea Europeana detin o infrastructura impresionanta cand vine vorba de autostrazi: Spania - 2.700 km, Marea Britanie - 2.903 km, Italia - 6.767km, campioni fiind nemtii cu 8.959 km.
Mai mult, singura autostrada a romanilor, Bucuresti - Pitesti a intrat anul acesta intr-o serie de lucrari de reabilitare pe un anumit tronson, datorita deteriorarii suprafetei acesteia, dupa mai putin de doi ani de la receptia lucrarii.
Pe langa Bechtel, anul viitor va incepe executia la mai multe proiecte executate de alti giganti ai soselelor - Strabag (Germania), consortiul israelian Ashtrom - Roichmann, gigantul francez Vinci, respectiv consortiul format din firmele Astaldi (Italia) - Max Bogl (Germania - CCCF (Romania).
Cat poate costa realizarea unui kilometru de autostrada? Potrivit site-ului ministerului transporturilor, constructiilor si turismului, costul unitar variaza in functie de formele de relief pe care le traverseaza astfel: intre 4 si 6 milioane dolari/kilometru de autostrada pentru zonele de ses (campie), intre 6 si 10 milioane dolari/km in portiunile de deal, respectiv de la 8 pana la
18 milioane dolari pentru un kilometru construit in zona montana.
Concret, pentru o retea de 1.300 km de autostrada sunt estimate investitii de aproximativ 7,5 miliarde dolari, care ar putea fi finalizate pana in 2010, potrivit programului national de autostrazi al ministerului.
Cele doua coridoare europene de transport care traverseaza Romania sunt IV si IX, pe care sunt amplasate de fapt proiectele de realizare de autostrazi.
Printre proiectele in parteneriat public-privat (PPP) pe care MTCT le va lansa anul viitor se numara modernizarea centurii rutiere a municipiului Bucuresti, estimat la o valoare de 500 milioane euro, precum si constructia unui pod suspendat peste Dunare in zona Braila, care necesita fonduri de aproximativ 300 milioane euro. Potrivit lui Bota, MTCT va incepe, in perioada urmatoare, negocierea contractelor de atribuire a acestor lucrari cu o companie din China.
"Este vorba de un investitor foarte puternic. Avem angajamentul lor oficial, iar in ianuarie sau in februarie vor incepe negocierile", a spus Bota.In 2004 va fi continuat proiectul de realizare a autostrazii Nadlac-Constanta, localizata pe culoarul IV pan-european de transport.
In finantarea proiectelor se implica puternic Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeana de Investitii, precum si bancile de investitii precum Deutsche Bank, ABN Amro, Citibank sau Credit Suisse First Boston.
Parteneriatul dintre investitorii privati si autoritatile romane urmeaza sa fie pus in practica si pentru tronsoanele rutiere Comarnic Predeal (cu grupul francez Vinci in pozitia de investitor privat), Predeal Brasov (Asthrom Roichmann Israel), Focsani Targu Secuiesc, potrivit lui Bota. De asemenea, reabilitarea autostrazii Bucuresti Pitesti urmeaza a fi realizata de catre un joint venture format din Strabag si Credinvest.
O a doua directie prioritara va fi construirea de autostrazi pe culoarul IX paneuropean de transport dinspre Iasi spre Bucuresti, cu prelungire catre Giurgiu.
Afacerea autostrazilor, una de mare anvergura avand in vedere costurile pe care le presupune, pare rezervata din start contractorilor internationali, avand in vedere experienta mult mai mare pe care o au in executia unor astfel de proiecte in competitia cu companiile interne.
Ca si conditii de participare la licitatii se cere o anumita expertiza in domeniu pe care firmele romanesti de profil precum CCCF sau Hidroconstructia nu o au, singura sansa pentru acestea fiind asocierea cu operatori internationali. adrian.mirsanu@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO