Romania este cea mai atractiva piata din Estul Europei pentru investitorii straini. O minciuna? Nu si cand este vorba de afacerea emisiilor de carbon. Comertul cu emisii de gaze cu efect de sera ar putea creste de la cateva milioane de dolari la peste un miliard de dolari - valoare insumata intre 2008-2012.
Piata romaneasca este cotata de analistii internationali in domeniu ca fiind cel mai important furnizor de credite de gaze cu efect de sera dintre pietele emergente de emisii de carbon.
"Daca esti cumparator de astfel de credite unde ar trebui sa privesti? Daca discutam de agregate(n.red.-materiale de constructii), ar trebui sa privesti la Romania", spune Paul Bodnar, purtator de cuvant al Vertis Environmental Finance, firma de consultanta in domeniul creditelor carbon, citat de Reuters.
De ce este cotata atat de bine piata noastra fata de celelalte piete din regiune?
"Romania are un numar de 7-8 proiecte de acest tip finalizate sau in derulare, pentru care a incheiat memorandumuri cu Olanda, Elvetia sau Norvegia, si se pregateste sa semneze acorduri similare cu Austria si Suedia. Alte state din regiune dezvolta in aceasta perioada 3-4 astfel de proiecte", au declarat pentru Ziarul Financiar surse din cadrul Ministerului Mediului.
Potrivit unor prime estimari facute de specialisti in domeniu, piata interna a emisiilor de carbon este acum de cateva milioane de euro pe an, in conditiile in care toti acesti bani sunt acum investiti in diverse proiecte de modernizari. In cativa ani insa, va fi o adevarata explozie a acestui nou comert.
Cum a luat nastere aceasta piata?
In 1992, un mare numar de tari, ingrijorate de schimbarile climatice, au adoptat UNFCCC (Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice), prin care se angajau la actiuni comune dedicate, intre altele, reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera (GHG). La aceasta s-a adaugat, in 1995, Protocolul de la Kyoto, act prin care mai multe tari s-au angajat sa reduca propriile emisii pe perioada 2008-2012 la nivele substantial mai reduse decat nivelul de referinta din 1990 (sau 1989 pentru beneficiarii de derogari).
Protocolul de la Kyoto a introdus trei mecanisme prin care statele pot coopera la proiectele dedicate reducerii emisiilor de GHG, si care inseamna cele trei moduri de a actiona pe aceasta piata: Joint Implementation Projects, Clean Development Mechanisms si International Emission Trading (vezi caseta).
Emisiile de gaze cu efect de sera, substanta noului tip de comert, sunt dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), peroxidul de azot (N2O), hidrofluorcarbonul (HFC), perfluorcarbonul (PFC) si hexafluorura de sulf (SF6), potrivit reglementarilor internationale in vigoare.
In prezent, Romania prezinta un potential formidabil pentru forma denumita International Emissions Trading, experimentata deja in alte cateva state europene.
In primul rand, este o tara cuprinsa in Anexa 1 din Conventie, respectiv Anexa B a Protocolului de la Kyoto, cu angajament de a reduce in 2008-2012 cu 8% cantitatea anuala de emisii comparativ cu 1989 (derogare obtinuta: 1989 - anul de maxima productie comunista, fata de 1990- an de cadere a productiei si emisiilor).
Dupa 1990, punerea in functiune a centralei nuclearelectrice Cernavoda, a unor capacitati hidro, declinul industriei raspunzatoare pentru marile emisii de GHG (in majoritate industria energetica) au dat nastere unui mare potential pentru comertul cu emisii.
Analistii spun ca avand in vedere proiectele in derulare pe piata interna si pretul obtinut, pana la 5 $/t CO2 sau echivalent, Romania poate atrage investitii cel putin duble daca alege varianta International Emissions Trading, fata de cea actuala JIP.
Mai mult, in cazul unui JIP, se utilizeaza echipament produs de regula in tara cu care se agreaza proiectul,si nu se garanteaza ca acel pret este competitiv sau ca echipamentul este cel mai competitiv.
In schimb, in cazul IET, Romania poate decide alocarea banilor pentru programe nationale de reducere a emisiilor si isi poate procura echipamente pe baze competitive.
Cele de mai sus, spun analistii, justifica interesul brokerilor internationali pentru potentialul de emisii al Romaniei, cat si gradul mare de interes pe care Romania ar trebui sa-l acorde comertului international cu emisii.
Diferenta intre cele doua mecanisme nu este numai de valoare. Daca in varianta JIP, statele isi transfera drepturile de emisii, in cazul IET, companiile sunt cele care vand sau cumpara direct aceste drepturi de emisie.
Un caz concret ar fi cel al retehnologizarii fabricilor de ciment Alesd si Campulung -detinute de compania elvetiana Holcim. In aceasta retehnologizare sunt implicate si companii olandeze. In urma acestui proiect, Romania va "transfera" Olandei, tara investitoare, dreptul de emisie a circa 750.000 tone CO2, la pretul de circa 5 euro/tona. In schimb, olandezii vor scadea din costul de modernizare a fabricilor suma de 3,75 mil. euro.
Toate cantitatile transferate acum se raporteaza tarii investitoare pentru perioada 2008-2012, cand aceasta trebuie sa-si atinga cota de reducere a emisiilor in raport cu anul de referinta, stabilita in Protocol.
Daca ar fi existat o piata de tip IET, atunci o companie olandeza cumpara acea cantitate de la Holcim, in conditiile in care ambele companii au dreptul la o cota anuala de poluare, adica la finele anului anterior le sunt acordate un anumit nivel de poluare valabil pentru anul urmator. Daca aceste companii vor polua mai putin si deci sa faca economii, vor putea sa vanda cantitatea economisita catre cei care si-au depasit cota stabilita si sunt nevoiti sa si-o reduca.
Uniunea Europeana este parte la Protocolul de la Kyoto si a impartit angajamentul de reducere cu 8% a emisiilor de GHG in 2008 comparativ cu 1990 in obiective pe plan national. De asemenea se intentioneaza dezvoltarea unei scheme de comert cu emisii pe principiile elaborate la Kyoto si la COP (Conferences of Parties ONFCCC). Aceasta schema ar deveni functionala pe baze voluntare in 2005 si ar deveni obligatorie in 2008. O tara care nu si-ar indeplini angajamentele in 2005 ar trebui sa plateasca o penalitate de 50 euro/t CO2, iar penalitatea creste la 100 euro/t CO2 emisa peste limite in 2008.
La ora actuala, se dezvolta in mod exploziv activitatile de tip JIP, in care tari industrializate finanteaza proiecte in tarile in curs de dezvoltare ce pot aduce reduceri suplimentare de emisii (proiecte in care adesea se instaleaza echipamente produse in tara finantatoare). Totusi, conditiile sunt fixate de agentiile guvernamentale insarcinate cu achizitia drepturilor de emisie pentru tara finantatoare, iar preturile inregistrate pana acum au fost sub 5 $/t CO2. In conditiile in care penalitatile pentru neindeplinirea obligatiilor pentru tarile membre UE vor fi de 50-100 euro/t CO2, sumele obtinute in momentul de fata par foarte mici. tarile finantatoare promoveaza pe plan politic si angajamente prin Memorandum-uri de intelegere cu Romania, prin care tara noastra rezerva importante cantitati de drepturi de emisie pentru JIP cu aceste tari.
IET (International Emission Trading) este un mecanism care, spun unii specialisti, poate aduce Romaniei mai multe fonduri daca asteapta momentul maturizarii pietelor de drepturi de emisii. Romania a emis in 1989 circa 271 milioane tone CO2, potrivit unor date din piata. Conform angajamentului de la Kyoto, Romania ar trebui sa emita in 2008 sub 250 mil. tone echivalent CO2/an (reducere angajata de 8%). Actualmente emite 147 mil. tone CO2/an. Presupunand ca Romania pune la dispozitie in perioada 2008-2012 aproximativ 25 mil. tone CO2/an, se pot obtine prin JIP, anual, aproximativ 25 mil. tone/an x 5 $/t x 5 ani = 625 mil. $. De obicei, acestia nu sunt bani platiti cash, ci sunt investitii.
La ora actuala, pe pietele de IET, preturile pot ajunge la 10-20 $ / tona CO2 si pot creste in continuare. La o cotatie de 10 $/t CO2, se pot obtine 1.250 milioane dolari anual. Daca insa pretul drepturilor de emisie se va apropia de valoarea penalitatilor de depasire (50 sau 100 euro/t CO2), suma devine chiar spectaculoasa, depasind 12,5 miliarde dolari.
Piata UE a emisiilor de carbon va fi de 7,4 mld. euro in patru ani
Piata emisiilor Uniunii Europene ar putea creste de la 1 mld. euro in 2005 la 7,4 mld. euro in 2007, concluzioneaza un raport al analistilor de la Point Carbon, o companie de consultanta pe acest sector.
Apetitul statelor si companiilor occidentale pentru a intra in comertul cu emisii este atat de mare incat au luat fiinta firme de brokeraj in domeniu, cu toate ca nu exista suficiente reglementari in domeniu.
Astfel, pentru piata emisiilor de tip IET (tranzactii intre companii) este asteptata o directiva din partea organismelor UE, ce va face lumina asupra regulilor pe aceasta piata.
Potentialul enorm al noii afaceri a facut sa apara deja tranzactiile in domeniu intre companii. Giganti ai lumii energiei precum Shell, preocupati sa caute noi resurse de energie pentru un portofoliu de activitate prea mult axat pe afacerile cu petrol, i-a indemnat pe acestia catre noi orizonturi, printre care se numara si comertul cu emisii.
Specialistii afirma ca piata poate cea mai avansata in noul comert este Marea Britanie. O alta piata interesanta este cea daneza, unde activeaza circa 9 jucatori, ceea ce indica deja un anumit grad de structurare al pietei.
In Marea Britanie si America de Nord activeaza deja primele firme de brokeraj precum Cantor Fitzgerald sau CO2e.com, cu toate ca analistii industriei de profil insista ca piata - pilot a Uniunii Europene va lua nastere abia prin 2005-2007.
In Europa Centrala si de Est, analistii Point Carbon claseaza Romania pe primul loc intr-un clasament al potentialei piete IET, dintr-un total de 13 de state. Urmeaza in ordine Polonia, Slovacia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Ucraina, Rusia, Slovenia si Croatia.
De ce Romania este lider? Cu un cadru institutional bine organizat, proiecte mari si variate, si cu un clar si puternic suport pentru proiectele JIP, Romania compenseaza climatul investitional riscant in comparatie cu vecinii sai, spun analistii.
adrian.mirsanu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
