Majorarea cotei unice, majorarea TVA, majorarea concomitentăa TVA şi a cotei unice, tăierea salariilor, tăierea pensiilor,majorarea impozitului pe profit - variante peste variante serostogoliseră în ultimele zile în media. Autorităţile lenegau neconvingător, mediile de afaceri începeau să aibăfrisoane, dar emisarul FMI Jefrrey Franks îşi păstra zâmbetullarg.
Soluţia aleasă cade sec: de la 1 iunie salariile din sectorulbugetar scad cu 25%, pensiile se reduc cu 15%, ajutorul de şomajscade tot cu 15%. Alegerea tăierii abrupte a salariilor esteprezentată în contrast cu o alternativă terifiantă, denumită"varianta neîncrederii": creşterea TVA de la 19 la 24% şi a coteiunice de la 16 la 20%, concomitent cu reducerea salariilor însectorul bugetar cu 20%.
Era preţul aruncat în spinarea economiei după mai bine de un anîn care guvernul Boc se dovedise incapabil să pună stavilăcreşterii cheltuielilor bugetare şi adâncirii deficitului,pierzându-se în discuţii nesfârşite pe măsuri paliative şiprograme de relansare economică rămase pe hârtie.
Mediul de afaceri trebuia să fie fericit că fusese evitatăopţiunea majorării TVA. Şi a fost cât de cât, chiar dacă impactulasupra consumului era puternic, dar numai până la sfârşitul luniiiunie, când s-a ajuns tot la un fel de "variantă a neîncrederii"prin majorarea dramatică a TVA cu cinci puncte procentuale, până la24%.
Tăierea salariilor din sectorul bugetar venea tocmai într-unmoment în care economia începuse să dea ceva semne de revenire şimajoritatea oamenilor de business şi a bancherilor aşteptauadevărata relansare în semestrul al doilea. Dar n-a fost săfie.
Culmea, nici FMI - care optase pentru majorarea taxelor - nu avrut să-şi asume reducerea salariilor cu 25%.
Băsescu şi-a asumat însă întreg programul, care beneficia şide susţinerea BNR prin guvernatorul Mugur Isărescu, careparticipase la toate discuţiile.
Decizia venea în contextul în care mai la sud, în Grecia,pierderea credibilităţii externe zdruncina o ţară întreagă carese vedea nevoită să aplice tăieri dureroase în încercarea de aevita colapsul financiar şi economic. Automat, companiile auînceput să-şi resocotească planurile de vânzări, bancherii auînceput să pregătească restructurarea creditelor acordateangajaţilor bugetari şi să pună bani deoparte pentru provizioane.Dintr-o dată, tot scenariul relansării din semestrul al doilea aînceput să se fisureze, iar pesimismul îşi proiecta din noufaţa întunecată asupra economiei.
Adevăratul şoc a venit însă două luni mai târziu: soluţiatăierii pensiilor a picat la Curtea Constituţională, bugetul aveanevoie urgentă de banii de la FMI, aşa că la sfârşitul lunii iuniea picat trăsnetul, aruncând în aer promisiunea din mai "nu mărimtaxele": TVA creşte de la 1 iulie de la 19% la 24%.
Şi aşa s-a scris istoria recăderii economiei în recesiune.
Da, cheltuielile bugetare au început să scadă, încasărilestatului au început să crească, banii de la FMI şi ComisiaEuropeană au continuat să vină în România, băncile au finanţatstatul pe măsura nevoilor, însă căderea economică s-a totagravat.
Datele oficialeurmează să probeze săptămâna viitoare vestea trecerii pe creştereîn trimestrul I din 2011. Încă o dată speranţele economiei se ducspre a doua jumătate a anului.
Consumul a căzut de la o lună la alta, creditul s-a prăbuşit,investitorii au fugit de pe bursă, inflaţia a intrat pe o pantăascendentă, companiile au recurs la concedieri pentru a-şiajusta costurile, multe au tras obloanele.
"Dezastru" a fost cuvântul care a ţâşnit de pe buzeleantreprenorilor când au auzit de majorarea TVA. Chiar şiministrul de finanţe de la acea vreme Sebastian Vlădescu acalificat măsura drept o "eroare economică", deşi îşi pusesesemnătura pe ordonanţa de urgenţă. BNR nu a contestat-o, deşi i-aspulberat ţinta de inflaţie pe cel puţin doi ani.
Rezultatul statistic: economia a scăzut în 2010 pentru aldoilea an la rând, cu încă 1,3% după căderea de 7% din 2009, iarRomânia a rămas singura ţară membră a UE din regiune prinsă înmlaştina recesiunii.
Astăzi, FMI se declară mulţumit de "stabilizarea" economiei,România a evoluat la un tip de acord preventiv cu instituţiafinanciară de la Washington, însă în lumea reală sentimentulredresării nu-şi găseşte mult suport printre oamenii debusiness.
Creditarea continuă să scadă, inflaţia trece de 8%, dobânzilela euro intră pe o pantă ascendentă din cauza influenţelorexterne, comerţul cu amănuntul rămâne pe minus, doarexporturile rămân să tragă economia afară din recesiune.
Salariile bugetarilor au fost tăiate, dar pierderile din marilecompanii de stat nu au dispărut, ba chiar continuă să crească înunele cazuri. Statul nu a fost capabil să elimine arieratele,agravând astfel blocajul financiar, şi de-abia acum încearcă săstrângă o situaţie exactă a facturilor neplătite, motiv pentrucare raportările statistice către Bruxelles au devenit subiect descandal de presă.
"Anul care a trecut (ultimele 12 luni - n. red.) a fost un an dereducere a consumului şi un an de scădere pentru economie înansamblu. A fost un an dificil atât pentru retaileri, cât şi pentrurestul lumii. Pentru ce a rămas din acest an eu am preconizat orevenire pe final şi sper să am dreptate", spune Alexandru Vlad,director executiv al Selgros Cash&Carry România.
Lovitura dată consumului este greu de estimat cu precizie, însăse învârte la cel puţin două miliarde de euro. France Telecom,proprietarul Orange, a avansat pentru 2010 un impact de 1,8 mld.euro rezultat din tăierile de salarii plus majorare de TVA, pefond de recesiune.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
