Analiză

Sistemul bancar romanesc analizat de Thomson BankWatch

18.07.2000, 00:00 32



Cea mai mare parte a crizei sistemului bancar din Romania a trecut, dupa toate probabilitatile, desi recentele retrageri de fonduri de la Banca Comerciala Romana (BCR) in urma unor zvonuri demonstreaza vulnerabilitatea potentiala a sectorului financiar al tarii, se arata intr-o analiza a agentiei de rating bancar Thomson BankWatch, publicata la 14 iulie.

Din fericire, retragerile de depozite de la BCR s-au dovedit de scurta durata, atata vreme cat banca si intreg sistemul au fost sustinute de suficiente lichiditati. Analistii Thomson BankWatch se declara satisfacuti de masurile Bancii Nationale a Romaniei (BNR) in directia cresterii stabilitatii principalelor banci din sistem si a intaririi supravegherii bancare. Pe langa o noua clasificare a creditelor si reglementari privind provizioanele, recentul sistem de avertizare timpurie ofera BNR sanse mai mari de detectare a potentialelor banci cu probleme. O serie de cooperative de credit nereglementate s-au aflat recent in pragul falimentului; ca urmare, BNR a introdus supravegherea acestui sector.

Mai mult, exista o semnificativa schimbare de atitudine a bancilor, care au devenit mai deschise; conducerile bancilor au admis ca au facut greseli si s-au aratat dornice sa vorbeasca despre problemele lor, ceea ce le deschide calea spre rezolvarea acestora. Daca alegerile generale din noiembrie creeaza incertitudini, indiferent care va fi rezultatul lor, este de sperat ca recent initiatele reforme vor continua. Totusi, alegerile ar putea intarzia, in mod inevitabil, progresul in privinta participarii investitorilor straini la privatizarea marilor societati bancare de stat, apreciaza agentia de rating.

Recentele retrageri de depozite din banci demonstreaza cat de sensibil la zvonuri este sectorul bancar romanesc. Cele mai importante retrageri de depozite au avut loc la sfarsitul lunii mai, cand depunatorii celei mai mari banci, BCR, au inceput sa-si retraga banii in urma unor zvonuri rauvoitoare despre situatia lichiditatilor bancii. Toate marile banci romanesti, ca si BNR, si-au oferit sprijinul - desi in cele din urma acesta nu a fost necesar, intrucat BCR a dispus de suficienta lichiditate. Toate cererile de retragere au fost onorate, iar multe din depozitele retrase s-au reintors in banca inainte de sfarsitul lunii iunie. Desi importante, retragerile de fonduri de la BCR nu s-au extins si asupra altor mari banci, ceea ce indica faptul ca o anume normalitate se reinstaureaza in sistem.



FNI si cooperativele de credit

Probleme de lichiditate au aparut insa in sectorul financiar nebancar: in luna mai, cel mai mare fond mutual - FNI - a intrat in incapacitate de a onora cererile de retragere, declansate tot de zvonuri, dar amplificate de indicatii privind fraude in managementul acestuia. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a fost acuzata de esec in supravegherea adecvata a fondului. Investitiile in FNI au fost garantate de casa nationala de economii, CEC, desi nu este clar daca garantia respectiva este este valabila, dat fiind ca nu a fost in mod corect executata. In consecinta, presedintele CEC a demisionat, conducerea CEC fiind asigurata acum de fostul presedinte al BCR. Daca garantia CEC se dovedeste valabila, CEC ar trebui sa plateasca banii pierduti de investitorii la FNI. Cum FNI a avut peste 300.000 de investitori si active de 3,41 mii de miliarde de lei (159 milioane de dolari), aceasta ar putea determina probleme atat pentru CEC, cat si pentru Guvern.

Cazul FNI a evidentiat supravegherea inadecvata a sectorului financiar nebancar. Cel mai semnificativ segment cu probleme al acestui sector il reprezinta cooperativele de credit, in numar de cateva mii la scara intregii tari. Fara a fi supravegheate de BNR sau de alt organism de reglementare, desi multi le numesc "banci", ele nu participa la tranzactiile interbancare si nu sunt acoperite de Fondul de Garantare a Creditelor. Unele estimari sugereaza ca depozitele detinute de cooperativele de credit se ridica la circa 4 mii de miliarde de lei (186 milioane de dolari). Guvernul a inceput procesul de includere a cooperativelor de credit in supravegherea BNR, in termen de doua luni acestea urmand sa solicite licenta de operare ca institutii nebancare sau sa fie lichidate. In conditiile solvabilitatii foarte scazute a majoritatii cooperativelor de credit, este de asteptat ca multe vor fi incapabile sa se transforme in banci. Cerinta minima de capital pentru obtinerea unei licente de operare este de 200 miliarde de lei (9,3 milioane de dolari). Cea mai mare cooperativa de credit romaneasca, Banca Populara Romana, s-a confruntat cu probleme de lichiditate dupa falimentul FNI, iar in prezent sansele ei de supravietuire nu sunt clare. Problemele de lichiditate ale BPR s-au extins in sectorul bancar, odata ce cooperativa a retras sume substantiale de la Banca Unirea, unde detine pachetul majoritar de actiuni (80%), ca sa poata satisface cererile de retragere a depozitelor.



Bancile cu probleme

BNR depune eforturi pentru a elimina toate bancile nesanatoase; la sfarsitul lunii iunie, a retras licenta de operare a Bancii Columna, care nu mai indeplinea conditiile de functionare si a cerut justitiei sa inceapa procedurile de faliment. Activitatea Bancii Columna a fost limitata de BNR incepand din 1997, prin retragerea dreptului de a atrage depozite, ca urmare a incalcarii reglementarilor bancare. In acelasi timp, Fondul de Garantare a Creditelor a inceput sa achite compensatii depunatorilor la Bankcoop, banca declarata falita cu cateva luni in urma. Desi sistemul bancar se afla in faza finala de "curatare", una din bancile cu probleme se dovedeste greu de infrant: dupa patru ani, Banca Dacia Felix a castigat in procesul cu BNR si CEC, care au solicitat falimentul bancii. Decizia justitiei permite bancii sa functioneze in continuare, dar capacitatea bancii de a-si desfasura operatiunile este limitata de gradul inalt de indatorare catre BNR si CEC. BNR spera sa rezolve insa si acest caz in viitorul apropiat.

Cea mai recenta banca intrata in dificultate este Banca Internationala a Religiilor (BIR), impotriva careia BNR a initiat procedura de faliment la sfarsitul lunii mai. BIR este a treia banca privata care cade in mai putin de un an. Cu cateva luni in urma, BNR a plasat banca sub supraveghere speciala, ca urmare a unor probleme de lichiditate. Un investitor strain s-a aratat interesat de banca, dar nu a reusit sa furnizeze injectia de capital promisa. Depunatorii la BIR urmeaza sa-si recupereze banii din Fondul de Garantare a Creditelor. In cele din urma, toate bancile vor sfarsi prin a plati aceste greseli, dat fiind ca la Fond contribuie toate bancile romanesti.



Privatizarea in sistemul bancar

Sub aspectul privatizarii, vanzarea pachetului majoritar la Banca Agricola (BA) este de asteptat sa fie in continuare amanata. Autoritatile au prelungit termenul limita de depunere a ofertelor ferme pentru inceputul lunii august. Pana acum, Banca Agricola a Greciei, un consortiu condus de Fondul Romano-American de Investitii si o filiala a grupului olandez Rabobank si-au exprimat interesul pentru Banca Agricola. Un subiect crucial in negocieri il va constitui modul in care eventualul nou proprietar va restabili solvabilitatea bancii. Conform unor estimari, BA are nevoie de o recapitalizare de circa 150-200 milioane de dolari pentru a atinge standardele de solvabilitate. Analistii Thomson BankWatch se declara ingrijorati de posibilitatea ca alegerile generale din noiembrie sa duca la o noua amanare a privatizarii, in conditiile in care investitorii straini vor fi preocupati de rezultatul alegerilor. Aceasta ar antrena si amanarea pe mai departe a privatizarii BCR, planificata dupa cea a BA. Conform ultimelor estimari, privatizarea BCR va avea loc in prima jumatate a anului 2001.

Anul trecut au fost privatizate Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) si Banc Post. Acum, Banc Post intra acum in faza a doua a privatizarii; GE Capital isi va vinde majoritatea actiunilor, iar grupul elen EFG Eurobank va deveni noul investitor. Este probabil o solutie mai buna pentru Banc Post, care va beneficia mai mult de pe urma competentei bancare generale a EFG decat de pe urma celor specializate ale GE Capital, apreciaza Thomson BankWatch.

Grecii isi majoreaza participarea in sectorul bancar romanesc; in luna mai, Piraeus Bank a cumparat banca Pater de la Budapest Bank, iar Banca Bucuresti, detinuta de grupul grecesc Alpha, si-a schimbat numele in Alpha Bank Romania. Pe langa bancile grecesti, o prezenta dominanta intre bancile straine care opereaza in Romania o au cele turcesti. Acestea continua sa-si extinda activitatea in tara: Banca Turco-Romana are 18 sucursale in teritoriu, iar Demirbank sapte si intentioneaza sa se extinda in continuare. Alte banci in care este implicat capital turcesc sunt RoBank si United Garanti Bank International (UGBI). La inceputul anului 2000, banca turceasca Finansbank a cumparat 50,07% din Banca de Credit Industrial si Comercial (BCIC).



Supravegherea bancara

In prima jumatate a anului in curs, BNR a introdus o serie de masuri pentru consolidarea supravegherii bancare. In afara existentei unui sistem de rating bancar, BNR analizeaza lunar adecvarea capitalului bancilor, calitatea activelor, managementul, profitabilitatea si lichiditatea lor. Inspectiile la sediul bancilor au loc acum o data pe an, in loc de o data la doi ani. BNR intentioneaza sa solicite tuturor bancilor ca de la inceputul anului viitor sa-si realizeze rapoartele contabile conform standardelor internationale in domeniu.

Din octombrie va intra in vigoare un nou sistem de clasificare a imprumuturilor, bazat exclusiv pe performantele anterioare ale clientilor in materie de rambursare a creditelor. De asemenea, provizioanele vor fi deductibile din impozit. Pana in prezent, in afara de criteriul rambursarilor, analiza financiara a clientilor lua in calcul si alti factori, iar faptul ca din cauza fiscalitatii companiile nu declarau intotdeauna profituri mari ducea la o clasificare prea severa a clientilor. Conform noii clasificari, numai creditele trecute de scadenta cu mai putin de sapte zile vor fi calificate drept standard, intre 15 si 30 de zile - substandard, intre 30 si 60 de zile - indoielnice, iar peste 60 de zile vor fi considerate pierderi.

Schimbari vor fi operate si in practica provizioanelor, in sensul ca numai garantiile sau colateralele in numerar vor fi luate in considerare, ceea ce inseamna ca la constituirea provizioanelor, colateralele imobiliare nu vor mai fi deductibile. Este o inovatie extrem de benefica, date fiind dificultatile in evaluarea activelor imobiliare in Romania. Analistii Thomson BankWatch cred ca, pana acum, colateralele imobiliare au creat o aparenta falsa de securitate pentru multe banci romanesti care, in consecinta, au avut portofolii insuficient provizionate. Inovatia in cauza va avea ca efect cresterea provizioanelor pentru multe banci si, implicit, o diminuare substantiala a profiturilor lor pe 2000.

Profitabilitatea bancilor este deja afectata de nivelul rezervelor minime obligatorii cerut de BNR, care a crescut rapid intr-un timp scurt, la 30% din valoarea depozitelor eligibile. BNR plateste o dobanda mica pentru sumele respective, ceea ce diminueaza presiunile de lichiditate pentru stat, dar si profitabilitatea bancilor. Aceasta este limitata si de contributiile la Fondul de Garantare a Creditelor, confruntat cu necesitati mari de plati in ultimul an ca urmare a problemelor din sistem, noteaza Thomson BankWatch.

Agentia de rating nu a mai revizuit evaluarea Romaniei din martie 1999, cand calificativul pentru riscul de tara a fost modificat de la B plus la B minus, ceea ce indica un mediu de investitii speculativ, cu risc moderat. Acelasi calificativ a fost acordat si pentru datoria principala a Bancii Romane pentru Dezvoltare si a Bancii Turco-Romane. Thomson BankWatch a formulat evaluari si pentru datoria pe termen scurt in moneda locala a BCR, BRD, BTR, Banc Post ("Local Currency" LC-2) si a Bancii Comerciale Ion ?iriac (LC-3). Mediafax

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO