Analiză

Sindicatele, SIF Oltenia si fondurile straine au facut jocurile la Bursa pe Petrom

13.02.2004, 00:00 19



Desi procentul actiunilor Petrom aflate libere la tranzactionare in piata este mic - 7% (din care disponibile sunt doar circa 4%), titlurile companiei petroliere au fost printre cele mai dinamice de la Bursa de Valori. Si asta pentru ca, incepand cu 2001 - anul listarii, activitatea actionarilor minoritari ai companiei a fost foarte intensa.



Achizitiile acestora au dus pretul actiunilor de la 400 de lei in 2001 la 1.500 de lei - in prezent si valoarea companiei de la 400 - 500 milioane dolari in 2001 la 1,7 miliarde lei.



Intrarea la Bursa a Petrom nu s-a produs sub auspicii favorabile. In 2001, la Bursa de Valori aproape nu mai existau investitori mari activi (fonduri de investitii, societati de asigurari) iar lichiditatea era foarte slaba.



In lipsa marilor cumparatori, actiunile Petrom au scazut in numai cateva saptamani de la listare la 400 - 500 de lei, valoarea nominala fiind de 1.000 de lei.





Sindicalistii si-au triplat investitia



Primii care au profitat de nivelul scazut al pretului au fost tocmai sindicalistii Petrom, care au reusit sa cumpere 0,5 - 1% din actiunile companiei la circa 500 lei/actiune. Vanzatorul a fost atunci un fond de investitii adus in Romania de societatea de brokeraj Global Valori Mobiliare. Fondul a devenit actionar al Petrom in urma achizitiei de actiuni la una din societatile (Petrobrazi, Arpechim, Peco) care au fuzionat pentru a crea Petrom.



In acea perioada, cel mai mare actionar minoritar al companiei era fondul american de investitii Broadhurst, care detinea circa 1,2 % din actiunile Petrom.



Sindicalistii Petrom au facut deja o afacere excelenta, triplandu-si valoarea investitiei in decurs de doi ani.



Cea mai importanta miza pentru ei ramane insa achizitia pachetului de 8% de actiuni la care au dreptul conform anuntului de privatizare al Petrom.



Anul 2002 avea sa aduca o schimbare radicala a perceptie investitorilor vizavi de Petrom. Pe fondul stabilizarii macroeconomice a Romaniei (scaderea inflatiei, temperarea cresterii monedei nationale) si a semnalelor incurajatoare venite din partea NATO si Uniunii Europene, din ce in ce mai multi investitori straini au inceput sa se uite la Bursa de Valori Bucuresti.



Iar printre primele companii care le-a atras atentia a fost Petrom, atat datorita importantei strategice a societatii cat si nivelului scazut al pretului.





Julius Baer si SIF Oltenia, marii cumparatori din 2002



Astfel, incepand cu primavara lui 2002, mai multe fonduri de investitii straine, prin care Julius Baer International Equity Fund (SUA), au inceput sa cumpere puternic actiuni Petrom, dubland pretul actiunilor in decurs de cateva luni. In acea perioada, Julius Baer a cumparat, conform informatiilor din piata, circa 0,3% din actiunile companiei petroliere.



Odata cu cresterea pretului, actiunile Petrom au atras si atentia investitorilor institutionali romani, in special Societatile de Investitii Financiare.



SIF Oltenia a intrat in piata pentru a cumpara Petrom in jurul pretului de 700 - 800 lei/actiune, tot in primavara lui 2002, si pana la sfarsitul anului ajunsese sa detina 1,25% din companie. Participatie care ii ofera si acum statul de cel mai mare actionar privat al Petrom.



Achizitiile puternice ale marilor investitori, la care s-au adaugat si speculatiile micilor jucatori, au facut ca pretul actiunilor Petrom se se tripleze aproape pana in toamna lui 2002, cand a depasit nivelul de 1.200 lei/actiune.



De la sfarsitul anului 2002, participatiile investitorilor mari (Broadhurst, Julius Baer, SIF Oltenia, sindicatul Petrom) nu au mai suferit modificari semnificative pana in 2003. Oscilatiile ulterioare ale pretului au fost determinate fie de vestile proaste privitoare la gestiunea anumitor sucursale Petrom, fie de cele bune - precum inceperea procesului de privatizare.



Vestile proaste au facut ca pretul actiunilor sa scada la inceputul lui 2003 pana la aproape de 1.000 de lei/actiune. Dupa scadere a inceput, in primavara lui 2003, o corectie pozitiva puternica iar pretul a revenit in jurul nivelului de 1.300 lei/actiune, unde a stagnat pana spre sfarsitul anului.



Anuntul de privatizare al Petrom, publicat in toamna anului trecut, a inviorat usor cotatia actiunilor, care au crescut pana la 1.500 de lei.



In jurul acestu pret, NCH Holdings, care administreaza in Romania fondurile de investitii Broadhurst si Lindsell, a inceput sa vanda puternic titluri Petrom, fiind primul "minoritar" care ia o astfel de decizie.





S-au cumparat si vandut 7,86% din Petrom



De la listarea actiunilor Petrom la Bursa de Valori, in 2001, prin Bursa de Valori au fost tranzactionate actiuni reprezentand circa 7,86% din capitalul social al Petrom. Compania are un free float (numarul actiunilor libere la tranzactionare) de 7%, din care nu sunt disponibile decat circa 4%, restul fiind cupoane.



Petrom mizeaza pentru 2003 pe un profit brut de 3.016 mld. lei (peste 80 mil. euro) la o cifra de afaceri de 72.476 mld. lei (1,92 mld. euro). Pentru acest an, este bugetata o cifra de afaceri de 80.404 mld. lei (1,96 mld. euro la un curs de 41.000 lei/euro) si un profit brut de 3.298 mld. lei (80,4 mil. euro).





Privatizarea merge greu



Procesul privatizarii Petrom, inceput cu entuziasm in toamna anului trecut prin publicarea anuntului de vanzare, si-a pierdut din suflu pe masura apropierii termenelor limita pentru depunerea ofertelor angajante.



Din cei 15 investitori initiali doar sapte au mai ramas in cursa, iar termenul pentru depunerea ofertelor angajante a fost decalat de trei ori pentru a fi plasat la inceputul lui aprilie.



Privatizarea a inceput sa fie intarziata fie din cauza ezitarilor potentialilor ofertanti si complexitatii procesului de analiza, fie problemelor interne ale Petrom, precum situatia terenurilor aflate in exploatare.



Pentru preluarea Petrom, sunt asteptate sa depuna oferte angajante sapte companii - OMV (Austria), MOL (Ungaria), PKN Orlen (Polonia), Gazprom (Rusia), Hellenic Petroleum (Grecia), Occidental (SUA) si Glencore (Elvetia). O parte din aceste companii, care au depus oferte neangajante, solicita autoritatilor sa identifice o solutie care sa permita cumparatorului sa-si mentina o participatie de 51% din capitalul social si sa cunoasca exact, la momentul tranzactiei, valoarea investitiilor necesare pastrarii acestui pachet.



Potrivit Ministerului Industriilor, dupa includerea in capitalul companiei a terenurilor pentru care Petrom va obtine titluri de proprietate, participatia investitorului strategic ar putea sa scada sub 51%, intrucat actiunile nou emise vor reveni statului. Pentru a-si mentine participatia majoritara, investitorul va avea drept de preferinta la cumpararea unor actiuni suplimentare de la stat. La finele anului trecut, ministerul si-a majorat participatia la Petrom de la 92,96% la 93,04% in cadrul unei majorari de capital, la care a participat unilateral statul prin includerea unor terenuri in capitalul social, pentru care a fost obtinut dreptul de proprietate.



Dan Ioan Popescu, Ministrul Industriilor, s-a declarat adeptul unei privatizari cu toate subiectele clarificate "decat un proces care sa ridice probleme spinoase post-privatizare".



Pe bursa, ultima cotatie a actiunilor Petrom a fost de 1.500 lei/actiune, pret la care capitalizarea companiei depaseste 1,7 miliarde dolari.



Pentru preluarea a 51% din actiunile Petrom, analittii internationali estimeaza valoarea tranzactiei la 1 1,3 miliarde dolari.
laurentiu.ispir@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO