Cresterea economica a incetinit, procesul de dezinflatie si-a redus considerabil ritmul, iar deficitul de cont curent s-a majorat. Asa incep concluziile formulate de delegatia FMI, dupa o analiza succinta a cifrelor economice de anul trecut.
Procesul de apropiere de UE se vede bine din afara, dar nu acelasi lucru se poate spune si despre evolutia economiei, arata concluziile Fondului. Relaxarea fiscala in domeniul impozitelor directe (pe profitul companiilor si pe veniturile personale) de la inceputul anului trecut, la care s-au adaugat cresterile prea generoase de salarii din sectorul public, au creat un exces de cerere de consum care a majorat deficitele externe, din cauza ca productia interna nu a putut raspunde la fel de prompt acestei cereri. Ca urmare, bunurile si serviciile destinate consumului la intern au fost importate si au majorat deficitul comercial si pe cel de cont curent.
Partile bune de anul trecut sunt unele "privatizari de succes" facute de autoritati, ca si reformele din sectorul energetic, cu unele intarzieri in alte domenii de reforme structurale, pe care reprezentantii Fondului nu le detaliaza.
Pentru a reduce dezechilibrele macroeconomice de anul trecut, FMI propune solutiile clasice pe care le-a invocat si la inceputul lunii noiembrie anul trecut, cand a denuntat derapajul acordului stand-by cu Romania. In primul rand, trebuie continuata lupta cu inflatia (inca prea mare la nivelul mediu anualizat de 9%), iar veniturile bugetare trebuie crescute prin majorarea fiscalitatii. De altfel, expertii FMI recomanda cresterea cotei de TVA sau chiar a cotei unice, masuri care ar avea un dublu efect: pe de-o parte, franarea consumului si pe de alta parte consolidarea pozitiei bugetare, slabite dupa reforma fiscala de anul trecut.
Principala problema ramane incetinirea ritmului de crestere economica, pe care FMI il vede la 4% anul trecut. Deocamdata, Institutul National de Statistica nu a publicat datele definitive privind PIB pe 2005. Desi incetinirea economiei poate fi pusa pe seama pagubelor cauzate de inundatii agriculturii, o alta cauza cel putin la fel de importanta este cresterea slaba a productiei industriale, de numai 2%, comparativ cu 2004. In schimb, consumul a crescut puternic, fapt care a alimentat cererea interna si a impulsionat cresterea economica.
Deficitul de cont curent a crescut, mai arata concluziile Fondului: pentru anul 2005, deficitul extern este estimat la 9,4% din PIB, in timp ce importurile continua sa creasca mai repede decat exporturile. Totusi, investitiile straine directe in crestere si fondurile europene au acoperit aproximativ 90% din deficit, iar intrarile de capital privat au finantat diferenta si au sustinut realizarea unei acumulari substantiale de rezerve valutare la BNR.
Romania a pierdut din competitivitatea externa, din cauza aprecierii masive a monedei nationale de anul trecut. Produsele romanesti erau competitive pe pietele internationale in primul rand prin pret, dar o parte importanta a acestui avantaj s-a pierdut o data cu aprecierea leului fata de euro. Aceasta, cresterea considerabila a salariilor si diminuarea castigurilor de productivitate incep sa afecteze profitabilitatea si competitivitatea in unele sectoare, spun expertii FMI.
Deficitul bugetar a scazut anul trecut de la 1,1% pana la 0,8% din PIB, dar performanta
s-a datorat in primul rand unei colectari neasteptat de bune la impozitele indirecte: TVA, taxe vamale si accize. Cheltuielile de consum finantate de la bugetul de stat au crescut si ele puternic, dar au fost compensate in ecuatia bugetului de reducerea cheltuielilor de investitii.
Cat despre cota unica, FMI are un calcul propriu pentru banii lasati in economie de scaderea impozitelor. Conform estimarilor Fondului, relaxarea fiscala a produs o pierdere de circa 1% din PIB a veniturilor bugetare, bani pe care i-a lasat la dispozitia contribuabililor. In schimb, incasarile neasteptat de mari de TVA (datorate cresterii consumului) au compensat in cea mai mare parte aceasta reducere de venituri, mentinand astfel constanta ponderea in PIB a veniturilor bugetului general consolidat.
Politica salariala din ultima perioada a avut insa influente negative asupra luptei cu inflatia si pastrarii echilibrelor macro din economie. Calculele Fondului arata ca in perioada octombrie 2004 - octombrie 2005 salariile din sectorul public au crescut cu pana la 50%. Anul trecut cresterile salariilor medii din sectorul public s-au situat intre 16 si 34% comparativ cu media din 2004, contribuind astfel la o majorare a fondului de salarii cu 0,6 puncte procentuale din PIB in anul 2005.
Politica fiscala s-a relaxat semnificativ in ultima luna a lui 2005, mai noteaza Fondul. Dupa ce au tinut executia bugetara stransa timp de 11 luni si au inregistrat un surplus bugetar de aproape 1% din PIB la finele lui noiembrie, autoritatile au dat drumul cheltuielilor publice pe ultima suta de metri, ajungand la un deficit de 0,8% din PIB la nivelul intregului an.
In domeniul reformelor structurale, evolutiile au fost contradictorii, noteaza reprezentantii FMI. Privatizarea BCR, liberalizarea pietei energiei electrice si a gazelor naturale, majorarea pretului national de referinta la energia termica si introducerea noului tarif binomial la energia termica reprezinta aspectele pozitive din 2005. Totusi, majorarile la preturile gazelor naturale nu au fost conforme cu programul stabilit initial, iar pretul gazelor naturale din productia interna reprezinta numai 37% din pretul international de import.
In urma unor consultari indelungate, Parlamentul a aprobat amendamentele la Codul muncii, inclusiv cele privind utilizarea contractelor pe termen scurt, prelungirea perioadei de proba, un program de lucru mai flexibil si introducerea dreptului angajatorilor de a reduce numarul angajatilor din ratiuni economice. Totusi, aceste amendamente nu reusesc sa reduca rigiditatea pietei fortei de munca, spun expertii Fondului.
Pentru viitor, Fondul recomanda ca intotdeauna prudenta si continuarea reformelor. Daca Guvernul isi va face lectiile, reprezentantii FMI spun ca economia poate creste fara probleme cu ritmuri de 5%-6% anual. Pe de alta parte, ezitarile sau intarzierile in eforturile de reforma vor impiedica economia sa beneficieze din plin de avantajele integrarii in UE si vor diminua perspectivele de crestere economica.
Politica fiscala restrictiva ar trebui sa ramana punctul central al strategiei macroeconomice a Romaniei, mai ales in conditiile intrarilor masive de capital din perioada urmatoare, dar si cresterea puternica a sectorului privat. Politica fiscala ar trebui sa vizeze contracararea excesului de cerere, spun reprezentantii Fondului, recomandand in acest sens un buget echilibrat pe 2006 (deficit bugetar zero) si obtinerea in premiera de excedent pe termen mediu, in paralel cu continuarea puternica a finantarii proiectelor de investitii de la buget.
In afara de cresterea cotei de TVA sau a cotei unice, alte optiuni la dispozitia autoritatilor ar fi extinderea bazei de impozitare, majorarea taxelor administrative, majorarea impozitelor pe proprietate si imbunatatirea administrarii veniturilor. Reprezentantii FMI subliniaza insa ca o crestere a veniturilor bugetare este imperativa, date fiind nivelul si evolutia cheltuielilor publice din ultima perioada.
Veniturile bugetare vor scadea in viitorul apropiat, in primul rand din cauza reducerii necesare a cotelor de contributii sociale, iar aceasta pierdere de venituri trebuie sa fie compensata de alte taxe si impozite, evitandu-se modificarile frecvente ce au afectat mediul de afaceri in trecut.
In plus, pentru ca inflatia si asteptarile inflationiste sa ramana in plaja unor valori de o singura cifra, cresterile salariale din sectorul public trebuie efectuate doar o data pe an (fata de cel putin doua indexari pe an in prezent) si incluse in buget. Dupa cresterile salariale substantiale din sectorul bugetar din ultima perioada, Guvernul trebuie sa se obisnuiasca cu indexari mici, de o singura cifra, pentru a nu inflama si mai mult consumul si a reaprinde presiunile inflationiste.
Deocamdata, autoritatile au in plan o crestere salariala in sectorul public de 12-15% raportata la media anului 2005, nivel considerat de FMI drept incompatibil cu tinta de inflatie a BNR de 5%.
Cresterea salariului minim pe economie la 330 de milioane de lei si a fondului de salarii in intreprinderile de stat cu 3,5% reprezinta o politica prudenta, desi plata unor compensatii salariale excesive ar trebui evitata. Politica salariala a guvernului trebuie inasprita, iar derapajele din ultima perioada sa fie lasate in urma, mai spun reprezentantii Fondului.
Tot in acest sens, autoritatile s-au angajat fata de FMI sa inghete posturile vacante din administratia centrala (cu exceptia posturilor necesare procesului de integrare in UE), masura ce se asteapta sa compenseze cresterile salariale excesive, masura apreciata de expertii FMI. mihai.bobocea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
