Piata gunoaielor din Bucuresti este o afacere de 30 mil.$ anual, miza suficienta pentru a incinge lupta intre firmele de salubrizare care au contracte cu administratia locala si alti operatori de profil, acuzati de primii ca actioneaza in ilegalitate si pirateaza piata.
In acest moment, cinci firme de salubrizare isi impart oficial piata gunoaielor din Bucuresti, o afacere care se incapataneaza sa stagneze la 30 mil.$ de peste doi ani: REBU SA (pentru sectoarele 1,4), Supercom (in sectorul 2), Rosal Servis (sectorul 3), Administratia Domeniului Public (in sectorul mentionat) si Urban (in sectorul 6).
Gunoiul de bussines, foarte profitabil
Pe langa acesti operatori, activeaza si alte companii precum Masoti SRL, RGR sau Salserv Ecosistem, asa numitii "pirati" ai pietei, care detin impreuna cam 10% din valoarea afacerii (aproximativ 3 mil.$). Acestia din urma au incheiat contracte pentru preluarea gunoiului menajer cu asociatiile de proprietari si cu agentii economici din sectoarele capitalei.
Prima "impartire" a afacerii gunoaielor din capitala a avut loc la finele anului 1999, cand REBU, Supercom, Rosal si Urban au castigat licitatiile organizate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, REBU avand atunci trei sectoare (inclusiv sectorul 5). Contractele pentru curatenie stradala, deszapezire si combatere a poleiului sunt valabile pana in noiembrie 2004, afirma Eugen Progloff, director comercial in cadrul firmei Rosal Servis SRL, operator in sectorul 3. Lupta de acum dintre operatorii "oficiali" si "pirati" se da acum pentru (re)ampartirea acestei afaceri de 30 mil.$.
"Cresterea pietei de salubrizare din Bucuresti a avut loc in fiecare an sub inflatie, astfel ca nu putem vorbi de o crestere in valoare reala, ci mai degraba de o stagnare. In acest context, mentinerea sau imbunatatirea ratei de profit se datoreaza managementului intern, care a condus si la o reducere a costurilor", a declarat pentru Ziarul Financiar Cezar Preda, directorul general al REBU SA.
"Piata ar putea sa creasca de aici incolo numai in baza unui acord intervenit intre operatorii de pe piata sau in cazul unei indexari a tarifului actual", sustine Preda.
Evolutia pietei gunoaielor
Cei patru operatori de salubrizare, care si-au impartit sectoarele capitalei dupa licitatia organizata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, au preluat la vremea respectiva numai 33% din suprafata capitalei, de atunci administratiile locale marind suprafetele din "curtea" firmelor de salubrizare, in detrimentul ADP -urilor de sector, spune Preda.
Cota ce revine REBU pentru curatenie stradala a crescut de la 33% la 100% in sectorul 1, respectiv la 60% in sectorul 4. De asemenea, companiei Rosal Servis ii revine 60% din suprafata sectorului 3.
REBU: Dupa RWE, vrea sa incerce Vivendi
Anul trecut, Primaria sectorului 5 a incredintat "partea" REBU din acest sector Administratiei Domeniului Public. In plus, afacerea de 30 mil.$ a capitalei a atras asa-zisii pirati, dar si interesul unor grupuri puternice la nivel mondial.
Initial, actionariatul REBU era impartit de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti si concernul german RWE, fiecare avand jumatate din actiuni. Ulterior, grupul german din domeniul utilitatilor, unul dintre liderii mondiali in domeniu, a cedat participatia sa din REBU catre firma germana Remmert, detinuta de omul de afaceri german Alfred Remmert.
Pe piata romaneasca, Alfred Remmert este unul dintre cei mai importanti investitori, avand o cifra de afaceri anuala de aproximativ 30-40 milioane euro, aici fiind "inglobata" afacerea REBU SA (din care detine 50%), precum si participatiile la operatori de salubrizare din Craiova, Timisoara, Oradea, Galati, Braila si Buzau, potrivit unor surse de pe piata.
"Pentru mine, REBU este un proiect. Am preluat conducerea intr-un moment cond firma era in faliment, cu sume de recuperat in valoare de 360 miliarde lei, 180 miliarde lei datorii la stat, iar dupa doi ani si 10 luni, REBU nu are nici o datorie, un profit de 2 milioane euro si este singura companie de salubritate care are o certificare ISO 9001", spune Cezar Preda.
Un "gunoier" german care ruleaza 40 mil. euro
REBU SA a realizat, anul trecut, o cifra de afaceri de 495 miliarde lei (14,9 mil.$) si un profit net de 26 miliarde lei (786.000 $). Investitiile companiei s-au ridicat la circa 70 miliarde lei (2,1 mil.$), fiind directionate spre achizitionari de sisteme, utilaje pentru curatenie menajera, pluguri, sararite, recipienti mari, doua statii de transfer, precum si in lucrari de reparatii.
"Anul trecut, veniturile obtinute din curatenia stradala si serviciile de iarna au constituit 40-45% din veniturile totale, cea mai mare pondere fiind ocupata insa de curatenia menajera si de cea pentru agentii economici", explica Preda.
REBU are acum aproximativ 1.560 de angajati, personalul fiind redus cu 250 de salariati in cursul anului trecut.
Pentru anul in curs, firma mizeaza pe o cifra de afaceri in valoare de 540 miliarde lei (14,5 mil.$) si un profit net de 34 miliarde lei (circa 900.000 $). In ceea ce priveste nivelul investitiilor, compania isi va continua programul de investitii in valoare de 2 milioane euro anual, inceput in 2002 pentru inlocuirea a 100 de masini din parcul companiei.
In sectorul 4, compania a pierdut in favoarea "piratilor" circa 58.000 de persoane, ceea ce inseamna 8% din cifra de afaceri a companiei realizata din activitati de curatenie menajera.
REBU are 640.000 clienti in cele doua sectoare pe care le are acum, dupa ce Primaria sectorului 5 a decis sa acorde, anul trecut, partea de curatenie stradala ADP -ului de sector. Ca urmare a acestei decizii, REBU a dat in judecata Primaria sectorului 5, procesul fiind si acum in derulare.
400.000 de persoane "curatate" pe gratis
O alta problema pentru operatorii de salubrizare este aceea a rauplatnicilor. Potrivit unor estimari, exista aproximativ 400.000 oameni, reprezentand 16% din populatia capitalei, care nu si-au platit serviciul de salubrizare.
De ce nu mai este afacerea gunoiului asa rentabila?
"Pentru ca motorina si-a dublat pretul de la ultima majorare a pretului, care a avut loc acum un an, in timp ce preturile la groapa au ramas aceleasi in valuta", spune oficialul REBU.
Potrivit lui Preda, capitala are acum dotari cel putin similare cu ale celorlalte capitale europene, din punct de vedere al numarului si perfomantelor utilajelor.
Realizarea planului pe 2003 sta in capacitatea de plata a clientului, care va scade simtitor.
"De ce statul subventioneaza caldura, si gunoiul nu? La nivel mondial, apa rece, canalizarea si gunoiul sunt sustinute de subventii, nu apa calda sau caldura", spune Preda.
Gunoiul este transportat de REBU la gropile ecologice Iridex si Vidra.
Daca tarifele REBU sunt stabilite la 21-25.000 lei/persoana/luna pentru gunoiul menajer, respectiv 5-10 euro/mc de gunoi pentru agenti economici, piratii practica tarife de dumping la 3,5-5 euro/mc gunoi de agent economic, respectiv 9-14.000 lei/persoana/luna pentru gunoiul menajer.
Rosal mizeaza pe 16-18% crestere
Rosal Servis estimeaza pentru 2002 o cifra de afaceri de 180,6 miliarde lei (5,4 mil.$) si un profit brut de 12,6 miliarde lei (380.000$), iar pentru acest an este previzionata o crestere a cifrei de afaceri cu 16-18%, a spus pentru Ziarul Financiar Eugen Progloff.
Compania are 828 de angajati si 149 de utilaje specializate. Numarul de clienti al Rosal in sectorul 3 este de 350.000, in fiecare luna, compania transportand, in medie, 16.000 tone de gunoaie. Tariful la groapa ecologica este in medie de 7 $/tona, consumul lunar fiind de 80.000 tone motorina. Lunar, Rosal Servis cheltuieste intre 500 milioane lei si 1 miliard lei pentru lucrari de reparatii.
Dupa apa si canalizare, Vivendi este interesat si de gunoaiele Capitalei
Grupul francez Vivendi, unul dintre cei mai puternici jucatori la nivel mondial in domeniul utilitatilor, este interesat sa devina actionar la cel mai mare operator de pe piata de salubrizare a capitalei, REBU SA. Acesta detine cam jumatate din piata gunoaielor din capitala si este in prezent o afacere rentabila, potrivit oficialilor companiei.
Francezii sunt interesati prin intermediul operatorului sau specializat, Onyx, sa devina actionar la REBU, exprimandu-si intentia in acest sens inca de anul trecut. In prezent, cei doi actionari ai REBU (Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Remmert) trebuie sa se decida daca, cat si in ce fel Vivendi va intra in posesia unui pachet de actiuni, informatie confirmata atat de reprezntantii REBU SA cat si de cei ai grupului Vivendi in Romania.
La ora actuala, grupul francez detine pachetul majoritar de actiuni la doua societati mixte formate impreuna cu municipalitatile oraselor respective - Apa Nova Bucuresti si Apa Nova Ploiesti. Cele doua companii asigura serviciile de canalizare si alimentare cu apa.
Pana acum, grupul Vivendi este cel mai important investitor strain si privat pe piata romaneasca a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare. Potrivit unor estimari, investitiile Vivendi (derulate prin intermediul celor doua societati mai sus mentionate) se ridicau la finele anului trecut la aproximativ 80 milioane dolari.
Un "pirat" isi explica pozitia
Compania de salubritate Masoti SRL, unul dintre operatorii de pe piata acuzati ca pirateaza piata, activeaza pe piata capitalei de la finele anului 2000.
"Nu poate fi vorba de o piratare a pietei, avand in vedere faptul ca numai curatenia stradala face obiectul contractelor incheiate cu Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Adica aceste contracte nu acopera si domeniul curateniei menajere", spune Marin Ciufu, patronul firmei Masoti. Pe ce se bazeaza atunci acuzatorii?
"Firmele -pirat activeaza pe piata in ilegalitate pentru ca incalca prevederile contractelor incheiate de administratia publica locala cu firmele care au castigat licitatiile organizate si cele ale Ordonantei de Guvern 87/2001 aprobata ulterior prin lege. Acestea nu pot incheia contracte cu asociatiile de locatari sau proprietari fara licitatie publica sau fara sa aiba atestare din partea Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul serviciilor comunale (ANRSC)", explica Eugen Progloff, reprezentantul companiei Rosal Servis.
"Nu cred ca exista vreo companie sa aiba atestare acum din partea ANRSC. Noi nu actionam ilegal pe piata, pentru ca avem incheiate contracte de salubrizare, in calitate de prestatori de servicii", sustine, in replica, Marin Ciufu, patronul Masoti.
Incredintarea unui contract de delegare de gestiune sau de concesiune pentru una dintre activitatile de salubrizare fara licitatie publica sau unui operator neatestat constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, potrivit prevederilor OG 87/2001privind serviciile publice de salubrizare.
"Masoti are autorizatie din partea Primariei sectorului 4. Potrivit noilor reglementari, se va produce o descentralizare a serviciilor astfel incat Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Serviciilor Comunale (ANRSC) va fi cea care va elibera autorizatii pentru firmele de salubritate, in timp ce administratia locala va avea decat un drept de control", explica reprezentantul companiei Masoti.
Compania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de circa 18 miliarde lei (544 mii $), conducerea acesteia mizand pe o dublare a valorii nominale in 2003, tinta previzionata fiind de 36 miliarde lei (aproximativ un mil.$), in conditii de piata libera si concurenta loiala. In plus, Masoti este dispusa sa intre si in domeniul curateniei stradale, daca se vor organiza licitatii, sustine conducerea firmei.
Masoti are in dotare 12 masini, din care 6 masini Iveco noi , si 40 de angajati.
Investitia in aceasta afacere, firma Masoti, se ridica la aproximativ 800.000$, inregistrand in acest moment un deficit de circa 500.000$.
Marin Ciufu a investit in afacerile cu gunoi in 2000, mizand pe faptul ca intrarea pe o piata cu putini operatori si cu un potential mare, ar putea aduce profit. Acum acesta tatoneaza terenul pentru formarea unui parteneriat pentru ca firma sa-si poata continua activitatea si sa devina profitabila.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
