Proiecte de 1 mld. €: peste 300 de hectare din fostele fabrici ale Bucureştiului aşteaptă investitori. Cel puţin 16 foste platforme industriale din Capitală pot deveni în următorii ani noi proiecte rezidenţiale sau malluri

Terenuri precum fosta Casă Radio, Esplanada de pe B-dul Unirii, plat­for­ma Ascensorul de pe Calea Giu­leşti ar putea deveni şan­tiere pentru viitoare birouri, malluri şi locuinţe, acestea fiind unele dintre cele mai râvnite foste platforme neva­lorificate încă.

Compania de consultanţă imobiliară Knight Frank România spune că mai sunt cel puţin 16 platforme ce însumează peste 300 de hectare de teren disponibile în conti­nua­re în Bucureşti, după ce alte aproape 40 de foste platforme industriale au fost valorificate imobiliar în ultimii 28 de ani.

„Pe platformele care au infrastructura asigu­rată - mijloace de transport în comun, precum Răzoare sau Bucureştii Noi, estimăm să vedem proiecte finalizate în următorii 5-7 ani. Pe cele­lal­te platforme vom vedea dezvoltare în func­ţie de creşterea economică, dezvoltarea infra­struc­turii, dar estimăm o perioadă mai lungă, de 10-15 ani. Potenţialul de absorbţie al Bucu­reş­tiului nu este încă pregătit pentru toate plat­for­mele existente în prezent, pentru că nece­si­tă investiţii majore, vezi Republica sau IMGB, unde ne aşteptăm la dezvoltări în mai multe faze, aşadar vorbim de perioade mai lungi de timp, poate chiar de peste 15 ani“, explică Alexandru Preda, Director Land Division Knight Frank România.

Pe de altă parte, dacă platformele deja va­lo­­rificate s-au transformat în aproape trei din pa­tru cazuri în malluri, centre comerciale, su­per sau hipermarketuri, platformele rămase au în cele mai multe cazuri potenţial pentru re­zi­­den­ţial, fiind amplasate în sudul sau estul Capitalei.

Directorul diviziei pentru terenuri explică faptul că platformele industriale dispun de o accesibilitate uşoară şi sunt amplasate în oraş şi au suprafeţe generoase, tocmai ce permit dezvoltarea unor proiecte ample.

Spre deosebire de oraşele vest-europene, dez­voltate concentric, prin punerea în valoare a ori­cărui teren şi amplasarea platformelor cât mai în afara oraşelor pentru a nu polua, în Bu­cu­­reşti comunismul a permis dezvoltarea plat­for­melor industriale în oraş şi a construit car­tiere de locuinţe în jurul acestora.

Acum, după ce vechile uzine nu au ţinut pasul teh­no­logic au lă­sat în urmă mari loturi de teren chiar aproa­pe de zona centrală. Spre exemplu, toc­mai da­to­­rită acestora acum pot fi dezvoltate pro­iecte pre­cum Timpuri Noi Square, cu bi­rouri şi lo­cuinţe, sau din acest motiv s-au dez­voltat în zo­na centrală malluri precum AFI Palace Cotroceni.