Ministrii agriculturii din tarile UE au reluat, ieri, discutiile pe marginea ultimelor propuneri ale Comisiei Europene (CE) privind reforma a Planului Agricol Comun (PAC), avand drept principala tinta reducerea subventiilor - aflate astazi la un nivel de 40 de miliarde de euro - pe care le primesc, anual, fermierii din tarile membre.
Discutiile vor fi extrem de dificile din cauza opozitiei unora dintre membrii UE fata de noul proiect prezentat, saptamana trecuta, de comisiarul pentru agricultura Franz Fischler, dar si din cauza sindicatelor din agricultura care ameninta cu o "mobilizare generala" impotriva Bruxellesului.
Agricultura UE este subventionata prin PAC, din bugetul Uniunii, in functie de nivelul productiei agricole a fiecarei tari si a numarului de capete de animale. Agricultorii primesc subventii si in cazul in care accepta sa nu cultive anumite produse daca piata este excedentara. Cotele de productie, pentru fiecare membru UE, in parte, se negociaza la inceputul fiecarui an. De asemenea preturile pentru fiecare produs agricol sunt fixate, la inceputul fiecarui an, la acelasi nivel pentru intreg spatiul Uniunii - dar agricultorii sunt despabubiti daca se intampla ca aceasta masura sa-i afecteze din cauza concurentei internationale.
In vara anului trecut, Franz Fischler propunea un plan de reforma a PAC care prevedea "decuplarea" ajutoarelor directe de nivelul productiei - principalul instrument de masurare a nivelului subventiilor acordate fermierilor. Masura ar fi urmat sa intre in vigoare incepand cu 2004. O decizie in acest sens a fost insa blocata de Franta, Spania si tarile din sud - principalele beneficiare a PAC, in forma lui actuala. Principalul argument al acestor tari a fost ca bugetul UE, votat in 1999 si valabil pana la sfarsitul lui 2006, nu poate fi modificat "la jumatatea drumului" pentru a se inscrie in noile reguli. Reforma "la jumatatea drumului" a fost insa imbratisata de Germania, Marea Britanie si tarile din nord, principalii contributori la bugetul Uniuni.
Lucrurile pareau fara iesire dar, cateva luni mai tarziu, Franta si Germania s-au inteles sa nu mai aduca aceste chestiuni in discutie decat daca ele vor fi aplicate dupa 2006. In urma acestui comprimis, Comisia Europeana a adoptat, in noiembrie trecut, o decizie care prevedea plafonarea ajutoarelor pe care un stat membru il poate primi de la Uniune pentru sustinerea agriculturii dar stabilea ca masura va deveni operationala dupa finalul exercitiului bugetat, adica incepand cu 2007.
Drept urmare, proiectul prezentat in vara a fost revizuit dar comisarul pentru agricultura nu a renuntat la ideea "decuplarii" nivelului subventiei de cel al productiei. Concesia facuta, in noul proiect, este ca o parte a banilor economisiti prin reducerea subventiilor sa fie reorientati spre dezvoltarea rurala.
Fiecare ferma ar urma, potrivit lui Fischler, sa primeasca o subventiie fixa, suma conditionata insa de respectarea normelor de mediu si ale securitatii alimentare. "Trebuie ca o parte a subventiilor sa se reintoarca spre consumatori", argumenteaza Fischler care apreciaza ca, prin aceasta masura, fermierii vor fi incurajati sa se axeze, nu pe cantitate, ci pe calitate. Incepand cu 2007, afirma proiectul, nivelul subventilor directe ar urma sa fie redus cu 12,5%, pentru fermele care primesc pana la 5.000 de euro si cu 19%, pentru cele care primesc o subventie peste acest plafon. Noul proiect mai prevede ca, din 2004, UE sa reduca "pretului de interventie" (pretul garantat la care sunt statul achizitioneaza de la fermieri produsele excedentare). Fischer propune scaderea acestuia cu 5% pentru cereale si 50% pentru orez. In cazul produselor lactate, acesta ar urma sa scada cu 35%, in urmatorii 5 ani.
Drept urmare, tarile care aveau rezerve fata de aceasta masura si-au reluat criticile. Spania a anuntat ca va face tot ce ii este posibil sa blocheze o decizie. Principalele sindicare agricole au amenintat cu o "mobilizare generala" impotriva Bruxellesului, pentru motivul ca masura ar ar face agricultura europeana mai putin competitiva si, in consecinta, ar diminua veniturile agricultorilor.
De cealalta parte Fischler are si el destule argumente. Masura este necesara pentru a-i descuraja pe agricultori "sa produca in pierdere pentru a primi ajutoare" dar incurajeaza, in schimb, "reducerea birocratiei" si "amelioreaza competitivitatea".
Mai mult, afirma Fischler noua orientare va intari pozitia UE in fata Organizatiei Mondiale a Comertului, care - dupa lansarea, anul trecut, a discutiilor privind liberalizarea comertului cu produse agricole, intre tarile membre - denunta, cu regularitat subventiile europene in acest sector.
Discutiile din sanul actualilor membri ai UE intereseaza in cel mai inalt grad si Romania care, in aceste momente, negociaza cu Comisia Europeana dosarul agricol.
Dupa integrarea in UE, Planul Agricol Comun va fi aplicat si Romaniei; drept urmare, pentru a primi fonduri europene fermierii romani va trebui sa se supuna aceluiasi regim ca si cei europeni. Iar, daca intre nivelul productiei si cel al subventiilor nu va mai exista nici o relatie - principalul instrument de evaluare fiind calitatea - fara o reforma profunda agricultura romaneasca s-a putea sa se trezeasca ca va primi de la UE mult mai putin fata decat isi imagineaza in acest moment. Iar Romania s-ar putea afla in situatia de a contribui la bugetul Uniunii cu mai mult decat primeste, intrucat jumatate din acest buget merge spre agricultura. In prezent, fiecare membru cotizeaza la bugetul UE cu 1,27% din PIB.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
