Intrebarea daca banca centrala misca sau nu dobanda revine in actualitate, odata ce Consiliul de Administratie al BNR are programata maine o sedinta dedicata politicii monetare.
La ultimele doua sedinte, BNR a hotarat sa mentina rata de 8,5%, stabilita pe 8 februarie, cu amendamentul cresterii dobanzii efective la care a continuat sterilizarea excesului de lichiditati, pana chiar la nivelul de 8,5%.
In perioada scursa de la evaluarea precedenta, de pe 11 mai, BNR a putut constata efectele sub asteptari pe care introducerea taxei pe viciu le-a avut asupra inflatiei pe luna mai.
Surprizele au continuat insa sa vina din zona politicii fiscale, Guvernul pregatindu-se sa majoreze deficitul bugetar pana la 2,5% din PIB, respectiv cu doua puncte peste cota aprobata de Parlament anul trecut. Si chiar daca banii ar urma sa finanteze preponderent proiecte de investitii, e greu de crezut ca nu vor alimenta si inflatia. Oricum, mixul de politici macroeconomice care ar trebui sa asigure mentinerea dezinflatiei basculeaza complet in partea politicii monetare, pe care BNR o considera deja suprasolicitata. Iar daca inflatia ar mai avea o sansa de mentinere a trendului descendent, deficitul extern are toate sansele sa creasca spectaculos.
Tot recent, a aparut o noua variabila in peisajul financiar, data de miscarea de retragere a capitalurilor de pe pietele emergente, inclusiv din Europa Centrala si de Est. Din fericire, piata locala este mult mai mica decat cele din vecinatate si implicit nici intrarile precedente de capital speculativ nu au fost impresionante, asa incat leul nu a resimtit socuri de genul celor prin care inca trec forintul unguresc sau lira turceasca. Totusi, pozitia jucatorilor straini pe piata a devenit suficient de solida pentru ca trendul regional de depreciere sau macar corectie a cursurilor monedelor nationale sa contamineze si leul.
Banca Nationala anticipase deja o volatilitate crescuta a cotatiilor pe piata valutara de la Bucuresti. Ramane insa de vazut cat de mare va fi pe mai departe presiunea retragerilor de capital, mai ales pe masura ce vor continua majorarile de dobanda la euro si dolar.
In acest context, o eventuala decizie de majorare a dobanzii ar putea opri tendinta de corectie resimtita de leu mai ales in ultima saptamana, putand determina chiar o usoara inversare de directie. Confruntate cu volume de capital mult mai mari, bancile centrale din Ungaria si Turcia au facut sau au in vedere astfel de miscari, insa cu eficienta redusa. Desi deschisa, piata romaneasca este mai putin expusa ca urmare a dimensiunii inca scazute.
BNR nu poate insa ignora riscurile aferente unei asemenea conjuncturi, avand in vedere ca preturile tind sa reactioneze prompt la cresteri ale cursului, in timp ce in cazul aprecierii leului comerciantii obisnuiesc sa intarzie alinierea corespunzatoare a preturilor.
In conditiile in care inflatia anualizata se ridica la 7,26% la sfarsitul lunii mai, dobanda de politica monetara de 8,5% ramane in mod consistent real pozitiva.
Ca urmare, jucatorii nu identifica argumente care sa sustina perspectiva unei cresteri a dobanzii. Sigur este ca nu se pune problema unei reduceri a acesteia, dupa ce BNR a avertizat in mai multe randuri ca nu va relaxa dobanda nici cand va incepe sa vada scaderi ale inflatiei.
Cum presiunea pe curs ar putea fi atenuata de intrari sezoniere de valuta de la romanii din strainatate, iar preturile produselor agroalimentare ar putea inregistrat anumite scaderi, este posibil ca BNR sa amane pentru inceputul toamnei o noua decizie de intarire a restrictivitatii politicii monetare. Probabil ca de-abia atunci va fi inceput si Guvernul sa dea drumul finantarilor la care se gandeste cand majoreaza deficitul la 2,5% din PIB.
Nivelul rezervelor minime obligatorii la valuta este deja foarte ridicat, iar alte noi masuri administrative ar putea fi mai degraba pastrate pentru eventuale vremuri mai dificile. In acelasi timp, pana la toamna mai cresc si ratele de dobanda pe pietele internationale, ceea ce va insemna un diferential mai scazut fata de dobanda la lei si un spatiu de manevra in plus pentru BNR.
"Mi s-ar parea normal ca BNR sa nu creasca dobanda de interventie. Ar fi trebuit majorata la sedinta trecuta. De atunci nu au mai aparut elemente noi, astfel ca nu ar trebui sa ia o decizie de majorare", comenteaza Dorin Badea, dealer-sef la Bancpost.
"Nu astept nicio schimbare in privinta conditiilor de politica monetara", spune si Florian Libocor.
Ionut Dumitru, seful departamentului de analiza la Raiffeisen Bank, afirma ca, in principiu, sunt posibile doua lucruri: fie o majorare a dobanzii, fie adoptarea de masuri administrative, avand in vedere cresterea rapida a creditului in lei, care creeaza presiune pe consum. "Eu cred in varianta adoptarii unor masuri administrative, respectiv majorarea ratei de constituire a rezervelor minime obligatorii la lei la 18% sau chiar 20%", spune Dumitru. Cat priveste dobanda, el crede ca BNR va opta pentru mentinerea nivelului de 8,5% o perioada mai indelungata, chiar pana la jumatatea anului viitor, ceea ce ar insemna o rata reala de aproximativ doua procente.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
