Piata constructiilor din Romania a fost marcata in acest an de iarna prelungita care a tinut pana in luna aprilie, reducand activitatea companiilor de constructii si a furnizorilor de materiale de constructii.
Cu toate acestea, industria constructiilor si-a revenit pe parcursul anului, primele estimari indicand o valoare globala a pietei de pana la 6 miliarde dolari, potrivit lui Liviu Daschievici, director executiv in cadrul Asociatiei Romane a Antreprenorilor in Constructii (ARACO). Pe de alta parte, statisticile arata ca in acest an forta de munca din constructii a crescut cu 10%, pana la aproximativ 330.000 de angajati.
Aprobarea legii creditului ipotecar a crescut rapid interesul pentru constructia de case, care a devenit motorul cresterii unora dintre operatorii mai mici de pe piata constructiilor.
Cimentul- controversa pretului
Industria cimentului, confruntata si ea cu dificultatile sezonului rece, a avut in primul trimestru o scadere a vanzarilor cu 30 - 35% fata de perioada similara a anului trecut. Piata de profil, estimata acum la 230 - 240 mil. euro, este impartita de trei dintre gigantii mondiali - Lafarge (Franta), Holcim (Elvetia) si HeidelbergCement (Germania).
In vara, cei trei producatori au fost sub tirul acuzatiilor ca se inteleg asupra pretului si ca vand pe piata interna la preturi mai mari decat cele de pe pietele vecine, si mult sub pretul de export. Aceste acuzatii au fost cuprinse intr-o nota informala, semnata de ministrii finantelor, economiei si transporturilor, care a ajuns pe masa Executivului. Acuzatiile au fost respinse de patronatul din industria cimentului CIROM, care-i reuneste pe toti cei trei jucatori.
Evolutia pietei cimentului s-a situat in acest an sub asteptari, avand o rata de crestere estimata de 3%, la jumatate din previziunile initiale.
Placi ceramice- 100 mil. dolari
Piata placilor ceramice si-a continuat ascensiunea si in acest an cu pana la 10% in valoare, respectiv 5 - 6% in volum, ajungand la vanzari de peste 100 milioane dolari.
Importurile din Spania si Italia, cei mari producatori de profil din Europa, ajung in acest an la o cota de 47% din totalul pietei, adica la cea mai mica diferenta din ultimii sase ani intre productia autohtona si importuri, spun surse din piata.
Tatonarile lungi ale austriecilor de la Lasselsberger s-ar putea incheia in acest an cu preluarea celui mai mare producator de placi ceramice de pe piata romaneasca, Sanex Cluj Napoca, in cadrul unei tranzactii de pana la 10 milioane euro.
In paralel, Sanex a facut o reducere importanta de personal, reducandu-si numarul de angajati cu 17% pana la 1.400 de salariati.
Nici Cesarom Bucuresti, al doilea producator de pe piata, nu a fost scutit de griji. Actionarul majoritar al Cesarom, grupul ungar Zalakeramia, a fost la un moment dat controlat indirect de gigantul rus al gazelor Gazprom, iar acum Lasselsberger cu 28% din actiuni spera sa preia anul viitor controlul Zalakeramia, si deci al Cesarom.
Gips carton, plus 5%
Piata de gips carton din Romania ramane inca in atentia unuia dintre gigantii mondiali ai industriei, grupul britanic British PlasterBoards (BPB), pentru construirea de la zero a unei fabrici. Deocamdata o decizie nu a fost luata, dar BPB ramane cel mai mare jucator de pe piata romaneasca prin filiala locala, Rigips Romania, chiar si din postura de importator.
Anul acesta, Lafarge Gypsum International si-a vandut participatia de 90% din Lafarge Arcom Gips SA, unicul producator de gips carton autohton, catre Lafarge Romcim, filiala a grupului francez de pe piata cimentului. Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica, fiind estimata la aproximativ 8,1 - 8,5 milioane dolari de surse apropiate companiei.
Piata de gips carton, estimata anul trecut la 12,3 mil. mp sau circa 38 mil. euro, a crescut in acest an cu mai mult de 5% fata de anul anterior, intr-un ritm mai rapid decat cel al pietei constructiilor. Totusi, media de consum ramane scazuta, anul trecut fiind de 0,57 mp per capita, fata de alte piete din regiune sau de pe continent.
Pe piata, activeaza patru jucatori mai importanti - Rigips Romania, Lafarge Arcom Gips, Knauf Romania (filiala afacerii de familie germane Knauf) si scandinavii de la Norgips.
Tranzactii pe piata varului
Anul acesta, Consiliul Concurentei a aprobat tranzactia de preluare a producatorului Temelia Brasov, detinut de grupul german HeidelbergCement, de catre belgienii de la Carmeuse. Belgienii sunt acum cei mai puternici pe piata, cu trei fabrici la Campulung, Brasov si Deva, din care ultimele doua sunt cele cumparate pentru aproximativ 10 milioane euro de la germani. Piata totala a varului este estimata la aproximativ 30 milioane euro, respectiv un milion de tone, in crestere in medie cu 10% fata de anul trecut.
480 mil. euro, piata PVC
Piata de tamplarie din PVC, aluminiu, lemn stratificat si pereti cortina va creste in acest an cu 20% fata de anul anterior, cand valoarea acesteia a fost de 400 milioane euro, potrivit datelor furnizate de Asociatia Nationala a Producatorilor de Ferestre, Usi, Fatade si Geam Termoizolator (ANPFR).
Deducerea cheltuielilor cu montajul de geam termoizolator din impozitul pe venitul global, potrivit noului Cod Fiscal, va da aripi vanzarilor de geam termoizolator dar si a industriilor furnizoare - izolanti profesionali, tigle, profile. Astfel, piata de geam termoizolator se asteapta la o crestere cu cel putin 20% in acest an, iar jucatorii de pe piata izolantilor profesionali la o rata de peste 10%.
Pe piata de geam termoizolator, activeaza in prezent peste 2.500 de firme, cei mai importanti jucatori fiind Corina Gealan (din Bragadiru - Ilfov), Suki, Far Est (ambele din Bucuresti) sau Lipoplast Timisoara.
Bataie mare la vopsele
Piata de lacuri si vopsele, estimata anul trecut la aproximativ 110 - 120 mil. euro, a crescut si in acest an global cu aproximativ 5 - 6%. Principalii jucatori raman cei trei mari producatori locali - Policolor, Kober si Dufa Romania. Toti sunt actionari privati, insa diferentele sunt importante: pachetul majoritar al Policolor este detinut de fonduri de investitii, Dufa Romania este o societate mixta creata in urma asocierii grupului Meffert AG (o afacere germana de familie) cu doi actionari romani persoane fizice. Kober este o afacere dezvoltata de la zero, aflata in proprietatea familiei Kober. In acest an, lansarea pe piata a brandului Danke pe segmentul vopselelor pentru lemn si metal de catre Dufa Romania a propulsat compania in fruntea pietei de retail de pe segmentul respectiv.
La autostrazi, tot codasa Europei
Romania ramane si dupa acest an codasa Europei, cu circa 123 km de autostrada. A inceput in luna iulie reabilitarea unui tronson al autostrazii Bucuresti - Pitesti cu o lungime de circa 23 kilometri, dupa ce stratul de slurry seal ( de pe portiunea respectiva s-a deteriorat. Autostrada Bucuresti - Constanta este in constructie, alte doua tronsoane ale drumului catre mare, Drajna - Fetesti si Fetesti - Cernavoda, fiind castigate recent de consortiul Astaldi (Italia) - Max Bogl (Germania) - CCCF (Romania). Valoarea celor doua contracte este de 80 mil. euro. La proiecte stam insa bine.
In acest an, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a semnat cu consortiul format din firmele israeliene Ashtrom si Roichman un acord pentru constructia tronsonului de autostrada Predeal-Brasov (cu o lungime de 22 km), proiect ce va fi realizat prin parteneriat public-privat. Fondurile necesare lucrarilor sunt estimate la 220 mil. $.
Un alt segment din autostrada Bucuresti-Brasov pentru realizarea caruia MTCT are in vedere construirea in regim de parteneriat public-privat este Bucuresti-Ploiesti cu grupul german Strabag. Valoarea lucrarilor este estimata la 340 mil. $. Pentru tronsonul Comarnic - Predeal, a fost ales grupul francez Vinci, iar de construirea autostrazii Brasov - Oradea - Bors s-a aratat interesat grupul american Bechtel. Proiectul este estimat la 2,5 mld. euro, iar un acord ar putea fi semnat anul viitor. adrian.mirsanu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
