Românii au consumat anul trecut produse alimentare făcute în afara graniţelor în valoare de peste 3,1 mld. euro, însă de pe piaţa locală nu a plecat în străinătate nici jumătate din ceea ce am importat, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la INS.
Importurile de produse alimentare au crescut cu 3% faţă de anul anterior, astfel că România rămâne prizoniera unor mărci pe care retailerii le aduc din „zone producătoare“ precum Polonia, Serbia, Cehia, Ungaria sau Germania.
„Polonia a avut o viziune pe termen lung şi s-a orientat pe produse cu valoare adăugată. Şi noi am pornit într-un final pe direcţia bună, pe agricultură, dar exportăm cereale şi animale, deci nu produse cu valoare adăugată“, este de părere Valeriu Steriu, deputat şi vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor.
Un proiect de lege adoptat luna aceasta de Senat şi care va merge la Camera Deputaţilor pentru aprobare prevede ca ponderea cărnii, a fructelor şi a legumelor româneşti din magazinele alimentare să fie de minim 51%. Proiectul le permite însă comercianţilor să vândă în lunile de iarnă legume şi fructe străine în proporţie de 70%.
Datele INS arată că în 2014 România a exportat produse agricole de 3,3 mld. euro, iar importurile pe acest segment sunt de numai 1,6 mld. euro, de unde rezultă un excedent de 1,7 mld. euro. Exact aceeaşi este însă valoarea deficitului pe alimente. Ceea ce înseamnă că primul excedent din ultimele două decenii în ceea ce priveşte comerţul cu produse agroalimentare (în 2013) s-a bazat pe produse agricole şi nu pe mărcile fabricate în industria alimentară.
„În industria alimentară nu au fost realizate în ultimii ani investiţii de amploare, în tehnologii care să permită trimiterea unor produse competitive la export. Acolo unde au fost proiecte de la zero (cum ar fi cel al grupului grec Tyras în fabrica de lactate din Braşov care produse brandul Olympus - n. red.) se vede şi în exporturi“, adaugă Steriu.
