Integrarea in UE va stimula cresterea economica si investitiile straine, dar va pune presiune pe inflatie si va aduce volatilitate cursului de schimb. Beneficiile aderarii trebuie asteptate abia pe termen lung, spun analistii, uitandu-se si la statele primite in UE in 2004.
Aderarea la Uniune poate face diferenta pentru economia Romaniei, dar efectele imediate ale primirii in UE nu vor fi de amplitudine, cred analistii. Procesul de modernizare si eficientizare a economiei va fi mai lent, momentul integrarii nefiind decat un impuls in acest sens.
"Daca ne uitam la statele integrate in 2004, vedem ca a existat un impuls pozitiv in principal la cresterea economica, cresterea exporturilor si in general a comertului exterior, dar si a investitiilor straine directe", afirma Radu Craciun, analist-sef al ABN Amro Romania. El spune ca, in ceea ce priveste cresterea economica si a investitiilor, integrarea a facut diferenta pentru statele admise in 2004.
Intr-adevar, cresterea economica a acestora a continuat si in unele cazuri a accelerat in anul integrarii si ulterior. In 2004, economia Cehiei a crescut cu 4,8%, fata de 3,1% in 2003, cea a Poloniei cu 5,3% fata de 3,8%, iar a Ungariei - cu 5,2% fata de 3,4%. Ca urmare, Produsul Intern Brut pe locuitor a crescut semnificativ in ultimii trei ani in aceste state: cu 40%-45% in Cehia, Polonia si Slovacia si cu 20%-25% in Ungaria si Slovenia.
"Economia isi va continua ritmul de crestere mai mult din inertie. Totusi, potentialul de crestere economica este stimulat de participarea la acest "club" reprezentat de UE", spune Florin Citu, economist-sef al ING Bank Romania. In opinia sa, efectele imediate ale integrarii nu vor fi de amplitudine, ele trebuind cautate pe termen mai lung.
Cat priveste investitiile straine, acestea vor fi stimulate de integrare, dar "nu trebuie sa ne asteptam ca anul 2007 sa aduca investitii mai mari decat cele de anul acesta", spune Craciun. El a precizat ca privatizarile de anul acesta vor duce investitiile straine directe atrase la un record greu de depasit in 2007. In schimb, investitiile de portofoliu ar trebui sa creaca, stocul acestor investitii in economie fiind destul de redus, spune analistul-sef al ABN Amro.
De aceeasi parere este si Citu de la ING: el spune ca investitiile directe vor ramane semnificative in anii urmatori, dar ca se vor reduce cu timpul, pe masura epuizarii marilor privatizari.
In schimb, locul acesta va fi luat, ca si in cazul statelor aderate in 2004, de investitiile de portofoliu, schimbare conditionata de diversificarea instrumentelor financiare de plasament.
"Transferul de la investitiile straine directe la investitii de portofoliu nu se va face insa peste noapte. Cat priveste investitiile directe, majoritatea vor veni pe seama extinderii companiilor straine deja existente pe piata, care vor dori sa-si extinda prezenta pentru a creste mai rapid", spune Citu. El a mai precizat ca Romania nu ofera deocamdata conditii prea bune pentru investitiile greenfield (dezvoltate "de la zero"), in primul rand din cauza infrastructurii subdezvoltate.
Toate statele aderate in 2004 au inregistrat o crestere importanta a investitiilor in anul aderarii, dar si ulterior. In Cehia, Polonia si Slovacia, investitiile straine directe nete s-au dublat in anul integrarii, cresterile din Ungaria si Slovenia fiind chiar mai rapide.
Ca urmare, intrarile mai mari de capital au presat catre aprecierea monedelor locale. Cele mai multe s-au apreciat chiar si in termeni nominali (cursul mediu de schimb a scazut), iar toate au trecut printr-o apreciere reala (cursul mediu de schimb a crescut mai lent decat inflatia medie). In schimb, leul nu se va aprecia accelerat dupa momentul integrarii, spun analistii. Desi va avea loc o apreciere reala moderata, dupa cum spune Craciun de la ABN Amro, cea nominala si-a cam epuizat potentialul, iar cursul va fi mai degraba supus unei volatilitati ce va creste cu timpul, spune Citu de la ING.
"Volatilitatea cursului de schimb va fi mai redusa initial si va creste pe termen lung, odata cu diversificarea instrumentelor financiare, care va permite miscarea unor sume mai mari de bani in piata", crede Florin Citu.
La capitolul efectelor negative ale integrarii, ambii analisti trec presiunea suplimentara pusa pe inflatie, desi Citu este ceva mai optimist. "Nu integrarea efectiva, ci alte cauze vor stimula cresterea preturilor la anul: continuarea alinierii preturilor administrate, scumpirile energetice si cresterile salariale de anii trecuti, care vor face presiuni prin costuri si consum", spune economistul-sef al ING. Craciun spune ca in statele aderate in 2004 au aparut presiuni inflationiste legate de ajustarea preturilor odata cu integrarea.
Referitor la un posibil "soc inflationist al integrarii", Citu spune ca un astfel de soc a fost resimtit de statele cu inflatie scazuta (Cehia si Polonia), nu de statele cu inflatie ridicata, deci probabil ca nici in Romania nu va fi resimtit un soc al cresterii preturilor.
Craciun spune ca integrarea ar putea aduce presiuni asupra politicii bugetare a Romaniei. Din cauza ponderii relativ reduse a veniturilor bugetare in PIB (circa 30%-32%, fata de media europeana de circa 40%-45%), "s-ar putea sa ne gasim in situatia de a creste deficitul bugetar, pentru a plati cotizatia la bugetul comunitar si a cofinanta proiectele europene", a adaugat Craciun. El spune ca aceste cheltuieli noi se vor ridica la aproximativ 1,8% din PIB, sume ce vor trebui acoperite de veniturile bugetului de stat, pentru a nu provoca majorarea deficitului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
