Piata derivatelor, adica a contractelor la termen bazate pe actiuni sau curs, este asteptata sa cunoasca o crestere substantiala anul viitor ca urmare a interesului in continua crestere manifestat de investitori fata de aceste produse si datorita nevoii tot mai stringente a companiilor de a gasi modalitati prin care se pot apara de fluctuatiile nefavorabile ale cursului valutar.
Societatea de brokeraj Estinvest, locul trei in topul brokerilor pe bursa din Sibiu dupa numarul de contracte tranzactionate de la inceputul acestui an, se asteapta la o triplare a pietei instrumentelor financiare derivate in 2006 mai ales in situatia realizarii asteptatei unificari a pietei de capital. Primii doi jucatori pe piata sunt Broker si Vanguard.
Desi in ultimii ani lichiditatea pietei la termen de la Sibiu a fost foarte redusa, anul curent a adus o crestere substantiala a numarului de contracte incheiate pe aceasta bursa, evolutie legata de altfel de ceea ce s-a intamplat pe piata spot de la Bucuresti, unde volumele tranzactionate au inregistrat de asemenea un avans important fata de anul precedent.
Luna trecuta a fost cea mai buna din istoria bursei de la Sibiu, in conditiile in care s-au inregistrat peste 46.600 de contracte in valoare de aproximativ 16,3 milioane de euro. Valoarea tranzactiilor derulate in 2004 pe piata derivatelor a fost de 19,9 milioane de euro.
De cinci ori mai multe contracte pe primul semestru
In primul semestru al anului, numarul de contracte a crescut cu circa 470%, in timp ce valoarea tranzactionata a crescut de noua ori. Dintre acestea, cea mai mare pondere, de 97% au avut-o contractele futures, valoarea celor peste 104.000 contracte incheiate depasind 46 de milioane de euro.
"Piata de la Sibiu (unde se tranzactioneaza instrumente financiare derivate - n.red.) pe zi ce trece atinge noi maxime ca volum. Acest lucru ne arata ca piata e in crestere si ca inca e departe de potentialul maxim pe care-l poate atinge". In acelasi timp, exista aceasta tendinta de unificare a pietei de capital, prin fuziunea celor trei burse, BVB, RASDAQ si bursa de la Sibiu, care daca se va realiza va determina un plus de interes din partea investitorilor pentru instrumentele financiare derivate. Toate aceste lucruri ne determina sa credem ca este foarte posibil sa asistam la o triplare a volumelor pe piata la Sibiu pe parcursul anului viitor", a precizat pentru ZF Marcel Murgoci, directorul de operatiuni al Estinvest, cu ocazia unui seminar organizat de acesti brokeri pe tema "Piata derivatelor - oportunitati si perspective".
Brokerii de la Estinvest considera astfel ca elementul principal care va contribui in mod substantial la cresterea lichiditatii pe piata la termen de la Sibiu il constituie asteptata fuziune a acestei burse cu noua entitate care va rezulta in urma fuziunii Bursei de Valori din Bucuresti si a pietei RASDAQ, proces care se afla in derulare. In urma unificarii pietei de capital, este de asteptat sa apara pe piata instrumentelor finanicare derivate si alte active suport si, legat de acestea, noi contracte futures sau optiuni pe activele respective, care vor contribui de asemenea la cresterea interesului investitorilor fata de piata la termen.
"Din ce in ce mai multi dintre clientii nostri sunt interesati de instrumentele puse la dispozitie de piata futures de la Sibiu. Aceasta piata este foarte atractiva pentru speculatori, deoarece cu o investitie mica se obtin profituri mari. Pe masura ce romanii vor invata mecanismele pietei futures si options ma astept la o crestere semnificativa a volumului contractelor derulate pe aceasta piata", a aratat Octavian Molnar, presedintele societatii de brokeraj IFB Finwest din Arad, a sasea in topul lunii august la BMFMS.
"Si noi credem ca piata derivatelor are un potential urias de crestere. Tocmai de aceea analizam mai multe variante prin care sa diversificam oferta de produse pe aceasta piata. De exemplu, analizam introducerea de anul viitor a optiunilor pe actiuni, probabil in varianta de tip european a acestor derivate", a comentat Toma Dosteteanu, director executiv al Casei Romane de Compensatie (CRC), institutie care se ocupa cu gestionarea riscului participantilor pe piata de la Sibiu. Optiunile de tip european, spre deosebire de cele de tip american, pot fi exercitate numai la scadenta. In prezent, la bursa din Sibiu se tranzactioneaza contracte futures si optiuni pe contracte futures, cu scadente la 3 si 6 luni. Activele suport sunt reprezentate de unele din cele mai lichide titluri de la Bursa de Valori, precum actiunile Rompetrol Rafinare sau SIF-urile, de paritatea euro/dolar, dolar/leu si euro/leu si de rata dobanzii Bubor.
"Tendinta de crestere a lichiditatii s-a observat de altfel de la inceputul anului, o data cu volumele tot mai mari care se faceau pe piata spot de la Bucuresti. Chiar daca unii ar putea spune ca in ciuda avansului luat de piata de la Sibiu in acest an in ceea ce priveste lichiditatea, volumele care se fac tot nu sunt impresionante, noi consideram ca desi este adevarat ca lichiditatea e inca departe de un nivel pe care-l putem considera ridicat, evolutia din acest an este totusi un semn foarte bun ca piata se indreapta in directia corecta", apreciaza Murgoci. In ultima perioada pe aceasta bursa au inceput sa se deschida in medie in jur de 2.000 de contracte pe zi, in timp ce in aceeasi perioada a anului trecut se inregistrau mai putin de 800 de contracte.
Investitia cere multa documentare
Conducerea Estinvest spune ca si in randul investitorilor care nu au efectiv deschise pozitii pe piata la termen de la Sibiu se observa un interes tot mai ridicat fata de aceasta bursa. "Investitorii vin si ne intreaba de piata futures, ne cer referinte bibliografice legate de carti care s-au scris despre instrumentele financiare derivate, eventuale situri de unde pot afla informatii suplimentare. Dintre clientii Estinvest, in jur de 10% tranzactioneaza si pe bursa de la Sibiu. Desi acest procent nu este, in mod evident, unul foarte ridicat, totusi, numarul investitorilor activi pe piata la termen in acest moment este practic dublu fata de finalul anului trecut", a precizat Emanuela Vasii, director comercial al Estinvest.
O schimbare importanta a perceptiei investitorilor fata de piata la termen este aratata si de faptul ca tot mai multe societati de brokeraj care activeaza la BVB si-au indreptat din acest an tot mai mult atentia spre piata sibiana, un comportament similar avandu-l si unele fonduri mutuale.
Brokerii de la Estinvest considera ca o crestere substantiala a lichiditatii pe bursa de la Sibiu s-ar mai produce in momentul in care tot mai multe companii vor alege sa se apere impotriva fluctuatiilor nefavorabile ale cursului valutar prin derularea pe aceasta piata a unor operatiuni de hedging. Un exportator, de exemplu, in conditiile tendintei de apreciere a leului fata de euro ar putea lua o pozitie futures pe piata la termen prin vanzarea de contracte futures pe cursul EUR/ROL, incercand astfel sa-si diminueze eventuala pierdere pe care ar suferi-o in urma deprecierii monedei unice europene.
Potrivit estimarilor Estinvest, numarul investitorilor care deruleaza operatiuni de hedging la bursa din Sibiu este insa extrem de mic, cei mai multi, peste 90%, dintre cei care sunt activi pe piata la termen fiind speculatori.
"Am tot vazut prin presa diverse declaratii ale unor exportatori care se plang de pierderile pe care le inregistreaza din cauza aprecierii leului. Totusi nu am vazut nici un semn mai evident din partea acestora ca ar fi interesati de o eventuala aparare impotriva fluctuatiilor cursului valutar prin deschiderea de pozitii futures. Noi credem ca adevarata problema este faptul ca managerii societatilor respective sau persoanele responsabile de managementul riscului valutar nu-si planifica mai atent activitatea si nu pun raul in fata, obisnuindu-se sa astepte intotdeauna ca BNR sa rezolve totul", a comentat Marcel Murgoci. El mai spune ca desi exportatorii mai au si posibilitatea de a apela la banci si a incheia contracte forward (aceste contracte, spre deosebire de cele futures, nu sunt standardizate - n.red.) pentru a se apara impotriva intaririi leului, costurile in cazul in care se apeleaza la o banca sunt mult mai mari decat cele aferente operatiunilor pe piata la termen.
Bancile in general negociaza cu clientii in functie de valoarea pe care acestia vor sa o acopere si datele variaza de la caz la caz, dar negocierea se face oricum numai intre anumite limite acceptate de banca. Iar comisioanele platite fata de banca sunt mult mai mari decat comisioanele care sunt retinute in cazul tranzactiilor pe piata de la Sibiu, afirma reprezentantii societatilor de brokeraj.
Castiguri, dar si pierderi mai mari pe piata la termen decat pe cea spot
Costurile mai mici, corelate cu posibilitatea obtinerii unor castiguri mai mari decat pe piata spot, constituie de altfel principalul avantaj al pietei la termen. Pe de alta parte, in cazul unor operatiuni pe bursa de la Sibiu, riscurile unei investitii sunt foarte mari pentru ca investitorul poate pierde mult mai mult decat la bursele din Bucuresti.
Pentru a tranzactiona contracte futures, un investitor trebuie sa depuna la societatea de brokeraj o suma de bani numita marja, care este in fapt o garantie ca cel care castiga isi va incasa banii, iar cel care pierde ii va plati. Avantajul este ca suma investita intr-o astfel de tranzactie este mai mica decat pe piata spot, in conditiile in care suma imobilizata prin intermediul acelei marje nu reprezinta mai mult de 20% din valoarea totala a actiunilor pe care investitorul intentioneaza sa le achizitioneze. De exemplu, daca un investitor vrea sa cumpere 1.000 de actiuni SIF Moldova pe BVB la un curs de 1,5 lei/actiune, va plati 1.500 de lei, la care se adauga un comision de 2%, ceea ce inseamna alti 30 de lei.
Pe bursa din Sibiu acel investitor ar putea sa cumpere un contract futures DESIF2, care are marimea de 1.000 actiuni SIF2 (simbolul titlurilor SIF Moldova), in acest caz comisionul platit societatii de brokeraj fiind de 0,0012 lei inmultit cu 1.000 de actiuni, deci de 1,2 lei. In afara de acest comision, investitorul va mai trebui sa depuna si o marja de 150 de lei (0,15x1.000), care ii va fi returnata clientului in momentul in care i se inchide pozitia, iar acel investitor este pe profit.
Astfel, cu mai putini bani decat ar plati in cazul pietei spot, un investitor poate obtine castiguri mult mai mari decat la bursa din Bucuresti.
Astfel, pe parcursul acestui an, au fost situatii cand se putea castiga si cate 30% in trei zile.
Principalul dezavantaj consta insa in faptul ca in situatia in care pretul contractului evolueaza pe termen scurt intr-un sens diferit de cel la care se asteapta initial investitorul, acesta poate pierde foarte mult. Investitorii care isi deschid pozitii la Sibiu sunt obligati sa aiba in cont cel putin o suma egala cu marja depusa. Daca la finalul unei zile de tranzactionare, suma din cont este sub nivelul acelei marje, clientului i se face asa-numitul "apel in marja", iar acesta este obligat ca a doua zi sa aduca suma necesara pana la acoperirea diferentei fata de nivelul marjei, aceasta in cazul in care nu doreste sa-si inchida pozitia.
Daca acel client nu aduce banii necesari, societatii de brokeraj ii este permis sa-i inchida pozitia. Investitorul are astfel alternativa de a alimenta in continuare contul cu fonduri suplimentare pana ce ajunge la nivelul marjei, aceasta in conditiile in care crede ca pana la scadenta pretul va evolua in sensul anticipat de el, sau poate alege de a-si inchide pozitia pe pierdere.
Apelul in marja poate face operatiunile pe piata la termen sa fie mult mai costisitoare decat se astepta si era pregatit sa accepte initial investitorul, de aceea procedura aceasta constituie si un dezavantaj important al operatiunilor pe piata la termen.
In plus, pe piata spot nu exista aceasta presiune de a aduce noi bani in conditiile in care pe termen scurt cursul unei actiuni nu evolueaza in sensul dorit de investitori. Ei pot alege sa astepte pana cand situatia pe piata se va intoarce in favoarea lor, fara sa trebuiasca sa plateasca in plus pentru asta.
Desi e o piata foarte riscanta, exista strategii de tranzactionare pe piata derivatelor prin care riscul poate fi limitat. Dar si castigul. Caz in care devine practic un joc cu suma nula. catalin.ciocan@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
