Demisia din urmă cu mai bine de o săptămână a ministrului sănătăţii Cseke Attila, care a încercat de mai multe ori în timpul mandatului de un an şi jumătate să subordoneze Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), aduce în discuţie şi problema statutului Casei, dacă va rămâne sau nu independentă. Miza din spatele acestei dispute este reprezentată de fondurile de 4 mld. euro pe care instituţia le gestionează.
Cu un fotoliu al sănătăţii rămas în continuare vacant, după ce toate numele vehiculate până acum din partea UDMR ezită să preia o astfel de responsabilitate, CNAS rămâne independentă, deciziile cu privire la banii strânşi din contribuţiile pentru sănătate fiind aprobate de un consiliu de administraţie.
Consiliul este format din 7 membri, dintre care trei locuri sunt vacante (al sindicatelor, al Preşedinţiei şi al Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, potrivit informaţiilor de pe site-ul propriu).
Noua structură cu numai 7 membri a rezultat anul acesta, după ce ministrul sănătăţii a încercat fără rezultat să subordoneze instituţia. Anterior, existau 17 poziţii în consiliul de administraţie al CNAS, sindicatele, patronatele dar şi mai multe ministere având reprezentanţi. Modificarea s-a realizat printr-o ordonanţă de urgenţă de la finalul anului 2010.
Discuţiile cu privire independenţa CNAS, începute după preluarea mandatului lui Cseke Attila, s-au prelungit chiar până aproape de momentul la care Cseke şi-a dat demisia.
Statul CNAS este exterm de important deoarece bugetul său anul este de aproape 4 mld. euro, în timp ce bugetul Ministerului Sănătăţii este de 1 mld. euro. CNAS este principalul finanţator al sistemului de sănătate.
Dacă pe de o parte statutul CNAS ar putea să intre din nou în vizorul ministrul sănătăţii, pe de altă parte modalitatea sa de funcţionare este vizată de o nouă lege a sănătăţii, care propune case de asigurări de sănătate private dar şi privatizarea spitalelor.
Din momentul în care Cseke Attila a renunţat la mandatul de ministru, în presă s-au vehiculat mai mulţi poisbili succesori ai săi însă până acum, UDMR nu a făcut nicio nominalizare oficială. Printre aceştia se numără deputatul Derzsi Akos, medicul Ritli Ladislau, iar cel mai recent Vass Levente, consilierul ministrului demisionar al Sănătăţii.
"Mi s-a propus postul, nu vreau să dau declaraţii, în afară de faptul că pentru mine Târgu Mureşul este mai important", a spus Vass citat de Mediafax, care este unul dintre posibilii candiaţi la Primăria Târgu Mureş din partea UDMR.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
