Locul trei din piata tigaretelor, Japan Tobacco International (JTI), producatorul marcilor Camel, Winston si Winchester, a decis sa reduca pretul tigaretelor cu un pas mediu de 0,5 lei noi (o medie de 20%), atragand si ceilalti doi competitori Philip Morris si British American Tobacco (BAT) in cursa unor masuri similare.
Cel mai asteptat efect al acestei decizii va fi o reducere accentuata a incasarilor bugetare ale statului din acciza. Conform studiilor companiei de cercetare a pietei AC Nielsen, JTI se afla intr-o scadere a cotei de piata pentru prima data in ultimii ani.
Incasarile bugetare scad
Hotararea recenta a Finantelor Publice de a mari accizele de la 1 iulie peste pragul convenit cu UE, mai rapid decat se intelesese in negocierile cu aceeasi organizatie, s-a intors ca un bumerang impotriva veniturilor la bugetul de stat. Statul a vrut sa scoata mai mult de pe o piata a carei valoare atinge anual un miliard de euro, iar accizele si impozitele reprezinta aproape 70% (putin peste 50% acciza plus TVA-ul de 19%), insa nu a reusit decat sa mareasca ingrijorator contrabanda cu tigarete si sa puna bazele unui razboi al preturilor.
Daniel Contescu, vicepresedintele ANAF (Agentia Nationala de Administrare Fiscala), spune ca o reducere a preturilor pe piata tigaretelor va duce inevitabil la o scadere a incasarilor la bugetul de stat. "Reducerea de preturi se va reflecta in veniturile bugetare", afirma Contescu.
El spune ca dupa marirea accizei la tigarete veniturile la bugetul de stat au crescut in trimestru II fata de trimestrul I cu putin peste 6% de la aproape 570 milioane de lei noi (5.688 miliarde de lei vechi, 140 mil. euro) la peste 600 milioane de lei (6.045 miliarde de lei vechi, 150 mil. euro)", afirma Contescu.
El spune ca si accizele la tigarile importate au crescut de la 2 milioane de lei noi (20 miliarde de lei) la 12 milioane de lei noi (120 miliarde de lei). "Nu stim cu cat vor scadea veniturile la bugetul de stat dupa aceste scaderi de preturi. Urmeaza sa facem calcule in momentul in care toti jucatorii vor anunta masuri similare", spune Contescu.
Autoritatile afirma ca nu stiu cu cat a crescut contrabanda cu tigari venite in special din Republica Moldova si Ucraina, insa jucatorii din piata apreciaza ca fenomenul a explodat dupa majorarea accizelor, atingand valori alarmante care au depasit de trei ori perioada anterioara cresterii de acciza. Profitul pentru un camion plin cu tigari venit din una dintre cele doua destinatii atinge 200.000 de euro, in timp ce amenda este de doar 1% din aceasta valoare.
Nici unul dintre cei trei mari jucatori din piata tigaretelor, JTI Romania, BAT si Philip Morris, nu a dorit sa comenteze pe marginea acestei competitii prin pret. BAT detine marcile Pall Mall si Lucky Strike, iar Philip Morris, LM, Marlboro si Parliament.
In Ungaria, majorarea accizei peste calendarul agreat si cumulat cu aproape 100% s-a concretizat intr-o crestere a preturilor cu peste 60%.
Urmarile imediate: piata legala a scazut cu mai bine de 20%, veniturile bugetare au crescut cu doar 6%, diferenta fiind "adjudecata" de contrabandisti.
Pus in aceasta situatie, guvernul ungar a decis sa inghete acciza pe tigarete in 2005, dar declinul pietei legale continua (odata organizate, canalele de contrabanda continua sa functioneze).
Adio "structura de monolit"
Prima ruptura in structura de "monolit" a celor trei mari jucatori, care actionau concertat cand era vorba de contestarea ajutorului oferit de stat pentru Societatea Nationala "Tutunul Romanesc" (SNTR) SA in dauna lor sau a masurilor fiscale si administrative luate de stat impotriva industriei tutunului, s-a produs la marirea accizelor.
Ruptura a devenit izbitoare in piata la momentul protocolului propus de Autoritatea Nationala de Administrare Fiscala (ANAF). Potrivit declaratiilor oficialilor BAT si Philip Morris, protocolul a fost propus doar unuia dintre jucatorii din piata, JTI.
Mai mult, primii doi si-au exprimat socul fata de controalele inopinate ale administratorilor fiscali la facilitatile lor de productie tocmai in momentul in care ANAF anunta public ca intentioneaza sa propuna un protocol jucatorilor din tigarete.
ANAF s-a aparat spunand ca protocolul a fost propus tuturor in mod egal si ca actiunile de control nu sunt partinice iar JTI, care a fost primul jucator din piata care a salutat protocolul, a anuntat ca actiuni de control
s-au desfasurat si la facilitatea sa de productie. Protocolul propune schimbul de informatii si rapoarte asupra volumului de vanzari pe piata interna.
Controalele ANAF demarate in urma cu circa trei saptamani la producatorii de tigari, chiar in momentul in care oficialii institutiei propuneau protocolul de colaborare, s-au incheiat cu amenzi si sanctiuni la producatorul tigaretelor Anghelescu, Anghelescu Industry detinuta de Florin Anghelescu, a carui sotie, Stana Anghelescu, a demisionat din functia de consilier prezidential imediat dupa anuntarea rezultatelor controlului ANAF la JTI si la R&M, care a apartinut controversatului om de afaceri roman de origine araba Zaher Iskandarany.
Dupa alte cateva schimburi dure de replici intre jucatorii din piata si ANAF, protocolul a fost semnat in cele din urma de JTI si Philip Morris (BAT analizand inca textul protocolului), insa o intrebare a ramas inca pe buzele unor jucatori din piata: de ce sa mai fie semnata inca o hartie cand existau demersuri similare ce au fost semnate sau urmau sa fie semnate cu alte institutii ale statului?
Majorarea de acciza a rupt randurile
Una dintre cauzele razboiului de acum il reprezinta majorarea accizei la tigarete de la 1 iulie cu un pas mai mare decat cel convenit in relatia cu UE si mai devreme decat in negocierile cu entitatea unde ne vom integra peste mai putin de doi ani.
Cea mai virulenta reactie la aceasta masura a Executivului, care va indrepta piata in sus, lasand in urma tigaretele ieftine, a avut-o JTI, al carui portofoliu de produse este probabil sa fie cel mai afectat in urma cresterii accizelor, alaturi de SNTR care, de ani buni de zile, pierde constant cote de piata.
Conform calendarului stabilit cu UE, acciza ar fi urmat sa creasca de la 1 aprilie si nu de la 1 iulie 2005, sa creasca cu un prag mai mic (19,5 euro, o crestere de 35% fata de nivelul actual de 16,5 euro/1.000 de tigarete si nu 21,55 euro) si sa fie realizata prin schimbarea structurii negociate a accizei mixte, crescand mai mult si exclusiv componenta fixa (8,75 sau chiar 9 euro/1.000 tigarete - o crestere cu 30% din pretul de vanzare cu amanuntul fata de 7,92 euro).
In urma acestei masuri, estimarile privind preturile pe piata mergeau catre o crestere cu sume situate intre 0,4-0,5 de lei/pachet (exact pragul mediu de scadere a preturilor ce urmeaza sa fie aplicat de JTI), acciza urmand sa afecteze diferit pretul de vanzare al unui pachet de tigarete: crestere de la 45 la 48% pentru tigaretele din segmentul premium, de la 47 la 50% pentru cea mai populara categorie de pret si de la 58 la 61% pentru segmentul base.
stelian.negrea@zf.ro
Intrarea Gallaher a schimbat structura pietei de tigarete
JTI se afla, conform unui studiu al AC Nielsen, intr-o scadere a cotei de piata in volum, pentru prima data de la inceputul anului trecut compania scazand sub pragul psihologic de 20% in luna mai a acestui an.
Dupa majorarea accizei la tigarete anul trecut la 1 iulie, cota de piata in volum a JTI nu a suferit scaderi majore, ci din contra a urcat, conform studiului AC Nielsen, de la 20,5% in iulie la 22,5% in octombrie, cand a inceput sa coboare.
Conform aceluiasi studiu, cota de piata in volum a JTI a scazut continuu din octombrie, atingand la sfarsitul anului trecut valoarea de 20,5% inregistrata la inceputul verii. Datele AC Nielsen arata ca JTI a continuat sa piarda teren si la inceputul acestui an, atingand cea mai scazuta valoare de la inceputul anului trecut in mai, cand a scazut sub pragul de 20% pana la 19,5%.
Una din explicatiile scaderii JTI in piata este data de intrarea anul trecut pe piata romaneasca a britanicilor de la Gallaher, cu un portofoliu de marci ieftine care sa concureze in principal atat marcile SNTR, cat si pe cele ale JTI.
Britanicii urmareau de mai bine de doi ani piata romaneasca, incercand in repetate randuri sa cumpere una din facilitatile de productie ale SNTR, insa in cele din urma au intrat pe piata in urma unei investitii modice de doar cateva sute de mii de euro prin achizitionarea unei hale ce a servit anterior ca facilitate de productie pentru grecii de la Papastratos, cumparati la nivel international de Philip Morris.
Conform declaratiilor oficialilor companiei, Gallaher a atins pragul de 1% din piata si a prins curaj sa investeasca pentru o cota de piata de 3-4% pana la sfarsitul acestui an. Foarte multe camioane cu tigarete venite din Ucraina sau Republica Moldova si prinse de autoritatile vamale erau incarcate cu tigarete produse de britanici in Ucraina sau Rusia, acolo unde pretul tigaretelor este de pana la o treime din cele de pe piata romaneasca. Ceilalti doi jucatori - BAT si Philip Morris - isi continua lupta umar langa umar, ajungand chiar, conform studiului AC Nielsen, sa detina fiecare o cota de piata in mai 2005 de circa 34%, in volum.
Conform aceluiasi studiu, cele doua companii au pornit in ianuarie 2004 cu o cota de putin peste 32%, iar in urma unor evolutii care i-au avut mai mereu de-a lungul anului pe cei de la Philip Morris deasupra celor de la BAT cu cateva procente, au ajuns "cap la cap" in urma cu aproape doua luni.
Conform studiului AC Nielsen, SNTR continua sa piarda cote de piata: de la circa 11% in volum in ianuarie 2004 la circa 7% in mai 2005. Evolutia in crestere a celor de la Gallaher e consemnata in studiul AC Nielsen care ii vede pe britanici la circa 2% din piata in mai 2005 dupa intrarea acestora pe piata spre sfarsitul anului trecut.
Conform unui studiu al AC Nielsen, lupta continua si in top 3 branduri, unde locul unu este ocupat de L&M a celor de la Philip Morris, urmat de Viceroy a celor de la BAT si de Winchester, marca a JTI.
Toate cele trei marci fac parte din categoria most popular price category (mmpc, categoria de pret cea mai populara), semn ca romanii inca fumeaza mult si relativ ieftin.
Tigaretele mai scumpe isi fac cu greu loc in top, insa au toate sansele sa atinga vanzari mai mari dupa recenta majorare a accizelor.
Masurile antifumat si efectul lor in piata
Autoritatile au lansat in ultimii ani un asalt asupra fumatului si a jucatorilor din industrie, insa de cele mai multe ori acestea au fost pompieristice si, cateodata, chiar fara a se consulta indeajuns de bine cu actorii din piata, astfel ca in final au fost nevoite sa bata in retragere cu unele masuri sau sa le prelungeasca data intrarii in vigoare.
Statul nu a reusit inca sa-si impuna punctul de vedere asupra vanzarilor de tigarete la pachete de 10 si nici sa fie mai transant cu subcatalogarile lights si ultra/superlights, ambele incurajand, cum reiese si din studiile de piata, consumul de tigarete. In schimb, statul a incercat sa elimine complet publicitatea la tutun, fara sa fie atent la faptul ca chiscurile din jurul scolilor vand tigarete minorilor. Cea mai mare parte a campaniei antifumat a fost lasata in grija ONG-urilor si a functionarilor de la Ministerul Sanatatii care nu au anvergura necesara pentru a tine piept si pentru a se lupta cu lobby-ul puternic al marilor jucatori din piata.
Autoritatile s-au aflat mereu sub presiunea campaniei pornite in Europa care loveste atat in fumatul in public prin interzicerea acestuia in restaurante si baruri, cat si in productia materiei prime pentru industria tutunului, prin renuntarea la subventia substantiala alocata pentru producatorii de tutun. Numeroase tari europene au impus o legislatie antifumat foarte severa, care a culminat cu interzicerea in Irlanda sau Italia a fumatului in baruri. Autoritatile romane se circumscriu acestei "euforii" europene, demarate de circa doi ani si ale carei efecte sunt greu de cuantificat, multumindu-se sa adopte o legislatie pur si simplu tradusa in limba romana.
Primele efecte ale limitarii fumatului in public in Europa au fost de reducere sensibila a consumului de tigari, insa fenomenul a fost insotit si de o scadere a vanzarilor de bauturi, fapt ce a produs nemultumire in randul unor mari lanturi de puburi din Marea Britanie, ai caror reprezentanti sunt pe cale sa puna la indoiala interzicerea fumatului in baruri tocmai pentru ca le scad afacerile.
Eficienta masurilor antifumat este pusa la indoiala in Italia chiar de ministrul sanatatii, care a inteles argumentele reprezentantilor unei asociatii pentru solicitarea mai multor locuri publice pentru fumat, drastic reduse in urma aplicarii a ceea ce acestia au numit politici de sanatate obsesive. "Este o amenintare reala faptul ca ne indreptam catre o societate terapeutica (...) o tiranie medicala a doctorilor si a unui ministru care singur a permis sa defineasca o viata buna", spune Francesco Storace, presedintele care incearca sa se lase de fumat al unei organizatii italiene ce apara drepturilor fumatorilor, citat de site-ul tobacco.org, specializat in industria tutunului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
