Productia de energie eoliana a ajuns anul acesta la un nivel de 4.947 de MWh. Cifra in sine nu spune nimic, dar raportata la nivelul estimat de productie pentru anul acesta, energia vantului nu a trecut de 0,01% din cat s-a produs in total, dar este de patru ori mai mult decat anul trecut. In ciuda acestor cifre, energia verde ar trebui sa ajunga la 33% din energia produsa la nivel local in 2010, iar morile de vant ar trebui sa produca 17% din totalul regenerabilelor, potrivit Ministerului Mediului.
La un simplu calcul, energie eoliana ar trebui sa fie la un nivel de 3,7 TWh in 2010, tinand cont de faptul ca potrivit Strategiei energetice pana in 2020, consumul de energie va ajunge in Romania la un nivel de 66,1 TWh. Adica in doi ani, ar trebui sa se construiasca aproximativ 700 de centrale eoliene, cu o putere instalata de aproximativ
2 MW si o investitie cumulata de aproape un miliard de euro pentru a se respecta acest deziderat.
Bilantul actual indica prezenta a 22 de centrale eoliene, acestea fiind localizate in Tulcea, Bistrita-Nasaud si Cluj. Prin energia produsa de ele, sunt luminate aproximativ 2.061 de case, care au un consum lunar de 200 kWh/luna. In 2010, aproximativ 1,5 milioane de case ar trebui sa fie alimentate prin aceasta forma de energie.
Aceasta statistica indica un singur lucru: doar micile proiecte nu pot face fata unui obiectiv atat de mare. Cresterea poate sa vina doar din partea marilor investitori straini care au intrat pe piata energiei locale prin privatizarea companiilor de distributie si furnizare a energiei electrice, dar care acum se vad obligate sa investeasca masiv in productie daca vor sa mai creasca pe piata locala.
"In acest moment, investitia intr-un MW instalat in Romania se ridica la 1,2-1,4 de milioane de euro pentru turbine noi. Recuperarea investitiei depinde in special de zona aleasa pentru dezvoltarea proiectului eolian. In zona Dobrogei, care este cea mai buna, recuperarea investitiei este de 7-9 ani. Moldova este de asemenea atractiva pentru investitii in proiecte eoliene, in aceasta zona recuperarea investitiei fiind de peste 8 ani", spune Alexandru Teodorescu, managing director in cadrul firmei de consultanta Wind Expert.
El spune ca singurii producatori care si-au anuntat intentia de a livra turbine in Romania sunt companiile Vestas (Danemarca), Nordex (Germania) si Siemens (Germania).
"Trebuie sa se ia in calcul ca o turbina are un randament anual de aproximativ 28%-30%. Singurele turbine care au un randament de 65% sunt instalate in Norvegia, dar costurile unor astfel de investitii aproape ca nu merita in raport cu castigul adus", explica Teodorescu. Standardul este turbina de 2 MW amplasata la aproximativ 80 de metri inaltime.
Sustinerea productiei de energie electrica din surse regenerabile se realizeaza prin sistemul de Certificate Verzi. Practic, fiecare furnizor de energie de genul Energy Holding sau CEZ Vanzare trebuie sa aiba pana in 2010 in portofoliul lor de energie vanduta catre clientii lor 8,3% energie din surse regenerabile, procentaj pe care deocamdata pot sa-l achizitioneze prin Certificatele Verzi emise de producatorii de energie din surse regenerabile. Tranzactiile cu certificate verzi sunt administrate de bursa de energie OPCOM. Un certificat verde are un pret de 142,7 lei si exprima un MWh produs din energie regenerabila. In prezent, cota obligatorie pentru furnizori este de 3,74%, urmand ca anul viitor aceasta sa ajunga la 5,26%.
Unul dintre cele mai mari parcuri eoliene a fost anuntat de italienii de la Enel care au cumparat anul acesta compania Blue Line care detine drepturile de dezvoltare a unor proiecte pentru energia eoliana in zona Dobrogei, avand un potential de aproximativ 200 MW. Proiectele sunt inca in dezvoltare sperandu-se ca acestea vor deveni operationale in 2010. Daca italienii reusesc sa puna pe picioare acest proiect, vor aduce aproximativ 0,5 TWh de energie eoliana, ceea ce este departe de a fi de ajuns.
Cehii de la CEZ nu lasa neexplorat acest segment si spun ca au de gand sa investeasca intr-un parc eolian de aproximativ 100 MW, fara a da insa prea multe detalii. Investitia cehilor ar aduce un plus de 0,25 TWh pe an din surse eoliene.
"Nu putem spune astazi cate turbine vor fi instalate, dar standardul general priveste utilizarea unor turbine intre 2 MW si 3 MW, in functie de conditiile specifice si de furnizorul ales. Suntem in faza de analiza-diagnostic pe cateva proiecte, insa nu putem inca spune care dintre acestea vor fi promovate", spune Doru Voicu, business development manager in cadrul CEZ Romania.
Pana la urma, intrebarea care se ridica este rentabilitatea unor astfel de proiecte, timpul in care banii investiti sunt amortizati si incep sa aduca bani.
"Este adevarat ca E.ON analizeaza o asemenea posibilitate. Totusi e mult prea devreme pentru a discuta daca puterea instalata ar trebui sa fie de 10 sau mai multi MW.
In legatura cu locatia credem ca multe locatii din Moldova sunt potrivite pentru amplasarea de parcuri eoliene. Intentionam sa incepem masuratorile si analiza detaliata la inceputul anului 2008", spun reprezentantii grupului energetic german care detine fosta Electrica Moldova. In mod normal, pentru o asemenea investitie, este nevoie mai intai de un an de masurarea vitezei vantului, iar, in functie de rezultatele obtinute, dupa aceea incep investitiile efective. Acestea impreuna inseamna cel putin doi ani, au mai precizat sursele citate.
Alaturi de Enel, E.ON si CEZ, si Electrica a spus ca ar investi in eoliene, dar deocamdata nu poate da cifre exacte. O alta companie, Blue Line Energy din Rusu de Sus, judetul Bistrita-Nasaud, negociaza cu mai multe fonduri de investitii si banci din strainatate contractarea unor credite pentru finantarea constructiei mai multor turbine eoliene de 200 MW in zona Dobrogei, investitie estimata la aproape 300 milioane euro. Blue Line Energy a fost infiintata de fostii actionari ai Blue Line, dupa vanzarea acesteia catre Enel. Proiectele Blue Line, al caror potential se ridca la 200 MW instalati in centrale eoliene, se afla in curs de dezvoltare in zona Dobrogei si ar putea deveni operationale in 2010. Proiectul celor de la Blue Line ar genera aproximativ 0,5 TWh anual.
"In Romania, exista proiecte eoliene in dezvoltare de peste 1.000 MW, care probabil vor ajunge la stadiul de proiect final in 2008-2009. Din acestea estimarea noastra este ca vor fi instalati un numar de maximum 200 MW-500 MW la nivel national", este de parere Teodorescu. Din cei 500 MW estimati, va rezulta o productie de aproximativ 1,3 TWh, adica aproximativ o treime din cat ar trebui pentru ca Romania sa-si indeplineasca obiectivele in 2010.
Un alt proiect anuntat, tot pe hartie, este cel dezvoltat de Eviva Nalbant, o subsidiara a grupului portughez Martifer, care a concesionat la Babadag, judetul Tulcea, un teren cu o suprafata de 260 de hectare, unde va dezvolta un parc eolian de 48 MW, reprezentand prima etapa dintr-un proiect care vizeaza constructia unor centrale eoliene de 400 MW, pana in 2012. Din 400 de MW se obtin cam 1 TWh de energie anual.
Cu toate acestea, firmele care au facut ceva concret in acest sens sunt mai mici, in marea lor parte fiind niste jucatori necunoscuti, "Ileximp, Ecoprod, Next Technoly, Electric Prod, Electrogroup Energy, Blue Line, Electro Margo Line, Green Energy Group si Hydro Wind Power", spun reprezentantii Bursei de energie, OPCOM. Potrivit acestora, productia realizata de aceste companii se ridica la 4.947 MWh anul acesta, comparativ cu cei 1.032 MWh emisi anul trecut.
"Printre firmele care ne-au vizitat si care si-au exprimat interesul pentru mecanisme de sustinere a productiei de energie din surse regenerabile sunt: Union-Five, Gruppo Siria, Verbund, Cowi, AES, Stakraft, Electrowinds, General Electric, Rokura, Mitsui & CO Deutshland, Martifer, Eviva, Becosa, Detea si Infusion", mai spun reprezentantii OPCOM.
"Potentialul teoretic eolian este apreciat la 23.000 GWh/an (adica aproape 40% din toata productia de energie de anul acesta) cu o putere instalata de pana la 14.000 MW (ceea ce reprezinta 95% din toate capacitatile instalate in Romania in prezent). Regiunile cu potential eolian sunt zona litoralului Marii Negre, podisurile Munteniei si Dobrogei si zonele montane inalte", spun reprezentantii Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
