Construct Expo, expozitia internationala de constructii, este o afacere din ce in ce mai prospera pentru "gazda" sa - Romexpo SA. Veniturile din chirii de standuri, constructia standurilor si tarifele de inscriere inseamna incasari minime de 6,26 milioane euro pentru Romexpo SA de la cei 900 de expozanti.
La acestea se adauga inchirierea altor spatii pentru conferinte de presa si vanzarile de bilete, care duce afacerea Romexpo in cinci zile catre 10 milioane euro, potrivit unor calcule sumare.
Targul de constructii, alimentat de interesul in permanenta crestere al firmelor de profil, creste de la an la an, in acest an avand nevoie de o suprafata ocupata cu 25% mai mare fata de editia anterioara la un numar cu 20% mai mare de expozanti. Practic, Construct Expo si-a iesit din matca, obligand in premiera organizatorii sa scoata in aceasta perioada "din scena" una din suratele mai mici - Romtherm, expozitia specializata in instalatii termice.
Statisticile Romexpo indica o dominatie neta in ultimii ani a Construct Expo, din punct de vedere al suprafetei alocate, fata de TIB sau TIBCO. Suprafata ocupata in acest an de constructori este de 51.000 metri patrati.
Afacerea generata de prezenta a 900 de firme de constructii din Romania si din alte 22 de state, precum si a altor 84 de firme de securitate la Romexpo in aceasta saptamana este mai mare, luand in calcul si incasarile de cateva de milioane de euro ale hotelierilor sau sumele cheltuite de firmele expozante cu angajarea de prezentatori sau "hostesse".
Ritmul de crestere al expozitiei de constructii este mare, intre 20% si 25%, superior ratei de crestere a pietei interne de constructii, care a avut ultima rata anuala de crestere la 6,5%.
Cu o asemenea dinamica, unii expozanti se tem ca de anul viitor spatiul Romexpo ar putea fi neincapator pentru targul de constructii, ajuns intre primele trei de profil din Europa de Est.
Vizitatori mai putini in prima zi
Toata desfasurarea de forte pe cele doua fronturi - Construct Expo si Expo Security (targul international al producatorilor si furnizorilor de echipamente de securitate) nu s-a oglindit in prima zi in numarul vizitatorilor, vizibil mai putini decat la editia din 2003. Insa, in alte patru zile de expozitie, terenul poate fi recuperat.
O eventuala scadere a numarului de vizitatori in aceste zile ar fi de natura sa ingrijoreze mai degraba pe organizatori, care ar avea astfel incasari mai mici din vanzarea de bilete.
Paradoxal insa, unii expozanti gasesc fireasca o asemenea posibila evolutie a fluxului de vizitatori, afirmand ca o expozitie specializata inseamna mai devreme sau mai tarziu si o scadere a vizitatorilor mai putin avizati, veniti din curiozitate, lasand mai mult loc specialistilor - arhitecti, parteneri din domeniul constructiilor si a materialelor de constructii.
La editia trecuta au fost la Construct Expo nu mai putin de 48.000 de vizitatori.
Standurile mari au urcat de pe orizontala pe verticala
Construct Expo este si o lupta de imagine pentru firmele de constructii si de materiale de constructii, care cheltuie sume imense pe amenajarea de standuri mari.
Pentru a folosi la maxim spatiul inghesuit din pavilionul central, firme precum Lafarge, Baumit sau Kober au trecut la standuri supraetajate, trecand de la orizontala pe verticala.
Cheltuielile pentru standuri mari pot depasi 50.000 - 60.000 euro, in functie de suprafata ocupata.
"Firmele mari isi arata <<muschii>> la Construct Expo, cheltuind zeci de mii de euro pentru suprafete mari, unde pot sa-si expuna produsele si sa-si faca propriile promotii.Construct Expo a devenit un fel de club din care cei mari nu au voie sa lipseasca", spune unul dintre expozanti.
Alte standuri arata prin forma profilul de activitate al expozantului. De exemplu, grupul elvetian Holcim, cu activitati de producere de ciment, betoane si agregate, si-a ales pentru acest an un stand in forma de betoniera.
In fiecare an, firmele s-au intrecut si alegerea unor standuri - parabola. Anul trecut, unul dintre cele mai interesante standuri din punct de vedere vizual a fost cel al firmei din domeniul gips cartonului - Rigips Romania, cu un stand in forma de arca din lemn, neterminata.
La editia prezenta, grupul german HeidelbergCement a ales ca si anul trecut un stand in forma de casa. Reprezentantii grupului de companii Lafarge din Romania - Lafarge Romcim (ciment), Lafarge Gips (gips carton), Lafarge Betoane si Agregate, precum si partenerii - Bramac (sisteme de invelitori pentru acoperisuri) si Schiedel )pentru sisteme de cosuri) dispun impreuna de un stand comun, semnalat la intrarea in pavilionul central de prezenta unui avion inscriptionat Lafarge.
Printre noutatile prezentate la targ se numara pistele pentru minigolf, iazurile pentru gradina, umbrele si umbrare ale furnizorului de piscine, saune si a produselor pentru relaxare.
Furnizorul austriac de materiale de constructii Baumit prezinta silozuri cu materiale uscate, precum si arsenalul de masini de tencuit sau de aplicare a sapelor.
Sisteme de securitate de 100 mil. euro ies "la vedere"
Expozitia internationala a industriei sistemelor de securitate, Expo Security, si-a dublat in acest an dimensiunile, fiind oglinda unei industrii care creste cu repeziciune. Expo Security, ajunsa la a saptea editie, are acum 84 de expozanti, fata de 44 in urma cu un an, o suprafata ocupata de 3.100 metri patrati fata de 1.800 metri patrati in 2003. De asemenea, numarul tarilor reprezentate la targul international de la Bucuresti a crescut de la 5 la 7.
"Dupa 14 ani de exercitiu al economiei libere, se poate afirma ca piata romaneasca de securitate, estimata la o valoare anuala de peste 100 milioane euro, este inca o piata relativ mica, eterogena, insuficient reglementata si neaditata, dar cu un potential interesant, inregistrand cresteri anuale de minim, 10%", sustine Horatiu Marinescu, director executiv al Asociatiei Romane pentru Tehnica de Securitate (ARTS).
Potrivit acestuia, in intervalul de timp parcurs, piata romaneasca de profil s-a orientat catre trei directii distincte: consumatori rezidentiali, nerezidentiali si consumatori industriali.
"Exista peste 400 de companii active in acest domeniu, mai bine de jumatate activand in capitala", mai spune Marinescu.
Reprezentantii ARTS afirma ca una dintre misiunile asociatiei este de a corecta ti amenda in limitele posibile cadrul legislativ si juridic in care functioneaza piata de profil, precum si de a pune la dispozitia membrilor si publicului date si studii de piata relevante.
Printre cei mai mari jucatori pe aceasta piata se numara grupul UTI, controlat de Tiberiu Urdareanu, care are un volum de afaceri cat aproximativ 40% din intreaga valoare a pietei de profil.
Grupul UTI activeaza atat pe segmentul pietei fizice, cat si pe cel pietei de securitate IT,l prin intermediul UTI Systems. Alti jucatori puternici sunt grupul danez Group 4 Falck , activ la noi si pe domeniul procesarii de bani, dar si altii jucatori precum Bidepa, Dragon Star si altii.
adrian.mirsanu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
