Romania a incheiat executia bugetului general consolidat pe anul 2003 cu un deficit de numai 2,4% din produsul intern brut, sensibil sub tinta prevazuta de 2,7%. Ministerul Finantelor a evitat sa se laude cu aceasta performanta, care ar fi presupus si justificarea unui management al politicii bugetare care a facut ca deficitul sa se tripleze in ultima luna a anului, dupa ce la sfarsitul lui noiembrie se limita la numai 0,7%.
Stiuta fiind capacitatea slaba de colectare a veniturilor bugetare, insisi sefii Finantelor Publice au fost luati prin surprindere de cresterea incasarilor, in ciuda mentinerii unui nivel ridicat al fiscalitatii de baza, amplificat de alte taxe si contributii speciale. Cresterea importurilor si a comertului a facut ca numai in ultimele doua zile bancare ale anului trecut sa fie stranse de banci incasari bugetare de peste 6.000 de miliarde de lei, care au fost trecute insa in contul bugetului pe 2004, statul incepand astfel noul an cu o suma frumoasa in buzunar.
Si astfel, Romania s-a trezit urmand o politica bugetara mai austera decat convenise cu FMI, desi are atata nevoie de investitii publice. Ceea ce justifica acum presiunile Fondului pentru stabilirea unui obiectiv de deficit pe 2004 net sub tinta de 3% din PIB aprobata prin lege.
Deficitul surprinzator de numai 0,7% pe unsprezece luni din 2003 isi gaseste o explicatie in ritmicitatea defectuasa a cheltuielilor, platile realizate la sfarsitul lui noiembrie reprezentand circa 86% din nivelul programat.
De altfel, executia bugetului s-a incheiat cu bani necheltuiti fata de nivelul programat pentru aproape toate capitolelele de cheltuieli, cu exceptia imprumuturilor acordate, care au inregistrat o depasire de circa 14%, si a cheltuielilor de capital.
Drept urmare, incapacitatea unor ministere de a-si cheltui in mod justificat alocatiile bugetare a fost "rezolvata" de guvern in luna decembrie, cand sume ramase necheltuite au fost redistribuite altor ministere ori proiecte. Tot in decembrie au fost realizate plati importante pentru stingerea datoriilor uriase acumulate de stat fata de furnizorii de medicamente.
Cand s-a tras linie dupa douasprezece luni, deficitul bugetar a fost umflat pana la 2,4% si prin includerea pierderilor inregistrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (fosta Administratie Nationala a Drumurilor - AND), care insa nu a dat publicitatii rezultatele financiare pe 2003.
Si astfel, Finantele au iesit in pozitia de principal artizan al mentinerii trendului descendent al inflatiei si al limitarii deficitului de cont curent la putin peste 6% din PIB. Pe de alta parte, nu este greu de imaginat amploarea derapajelor care ar fi putut fi inregistrate in conditiile unui deficit bugetar pe care ministerul finantelor il vedea, in prima jumatate a anului trecut, foarte aproape de 3% din PIB, pentru ca in 2004 sa fi fost majorat la 3,5-3,7% din PIB. Elanul unei asemenea politici bugetar expansioniste a fost insa retezat de FMI, care a cerut accentuarea austeritatii bugetare in 2004, pe masura incapacitatii guvernului de a diminua considerabil nivelul arieratelor.
Dincolo de administrarea cheltuielilor, reducerea deficitului a fost sustinuta de intreruperea, dupa cinci ani consecutivi, a tendintei de scadere a ponderii veniturilor bugetare in PIB. Astfel, incasarile au crescut de la 29,7% din PIB in 2002, la 31,1% din PIB estimat pentru 2003.
Cu un deficit de 2,4% din PIB, Romania bifeaza al doilea criteriu de convergenta la UE, pe langa nivelul datoriei publice externe. In ultimii 14 ani, Romania a reusit sa se incadreze in deficite bugetare mai reduse de 2,4%, recordurile fiind consemnate in 1993, cu 0,4%, respectiv in 1998, cu 1,8%.
Bugetul general consolidat a incasat in anul 2003 venituri totale mai mari cu 9,3% in termeni reali comparativ cu 2002, in suma de 566.463,1 miliarde lei.
Bugetul Romaniei a continuat sa se bazeze pe asa-numitele impozite directe (impozit pe profit, impozit pe venit, contributii sociale), care i-au adus mai mult de 56% din incasari. Principala sursa de venit au ramas contributiile de asigurari sociale, cu o pondere de peste 34%, motiv pentru care statul se indura atat de greu sa coboare nivelul de taxare aferent acestor contributii. Cu toate reducerile operate, acestea inca totalizeaza in 2004 nu mai putin de 49,5%. Taxa pe valoarea adaugata, reprezentand principalul impozit indirect incasat de stat, a adus bugetului incasari mai mari cu 30,5% in termeni nomimali comparativ cu 2002.
Cu toate poticnelile ordonatorilor de credite, cheltuielile bugetului general consolidat au crescut anul trecut cu 8,3% in termeni reali comparativ cu 2002, insumand 610.232 miliarde de lei. Ca urmare, ponderea acestora in PIB a urcat cu 1,2 puncte procentuale.
Anul trecut au crescut sumele alocate pentru cheltuieli materiale, care si-au majorat astfel ponderea cu 1,3%, in timp ce subventiile si primele acordate producatorilor agricoli au inregistrat un plus de 1%, respectiv de 0,9% in cazul cheltuielilor de capital.
Statul a continuat sa faca economii la capitolul cheltuielor cu dobanzile aferente datoriei publice, ponderea acestora in totalul cheltuielilor coborand cu inca 2,8 puncte procentuale, pana la 5,5%. Aceasta a permis cresterea cu 1,3 puncte procentuale a ponderii cheltuielilor pentru activitati economice, pana la 15,7% din total cheltuieli. De asemenea, a urcat de la 4,7% la 5,2% ponderea cheltuielilor cu servicii publice.
Cheltuielile pentru invatamant au fost mentinute la un nivel reprezentand 3,2% din PIB, pe baza unei cresteri nominale de 21%. In acelasi timp, ponderea cheltuielilor pentru sanatate a atins 4% din PIB, in urma unei majorari de 27% in termeni nominali.
Dupa cum arata experienta de anul trecut, Finantele Publice mai au mult de lucru pentru cresterea responsabilitatii ordonatorilor principali de credite in solicitarea si utilizarea fondurilor bugetare, care ramane scazuta, desi anul trecut au intrat in vigoare reglementari conforme legislatiei UE in domeniu.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
