Caută doar în titlu
Analiză

Euroizarea economiei, capcana în care e prinsă BNR

Legislaţia locală în domeniu - o hotărâre de guvern din anul2000, republicată în 2008 - cere afişarea preţurilor în lei, darpermite şi oferirea de informaţii privind preţurile în alte valute,cu condiţia "să fie clare şi uşor de înţeles".
"Din punctul de vedere al preţurilor, România deja a intrat în zonaeuro de mai mulţi ani. Pentru client ar fi fost cel mai uşor să sepermită şi plata în euro pentru a nu mai exista pierderideterminate de cursul valutar. Importatorii şi dealerii afişeasăpreţuri în euro pentru a se proteja de fluctuaţiile de cursvalutar", spune Ştefan Simion, directorul general al BDT, unuldintre principalii dealeri Ford.

Pentru că orice fluctuaţie a euro se vede imediat în preţuri, BNRs-a concentrat mereu pe stabilitatea cursului şi a menţinutdobânzile la niveluri ridicate la lei, în încercarea de a câştigateren în bătălia cu inflaţia. Aceasta a făcut însă creditarea înlei neatractivă, iar populaţia şi firmele s-au orientat rapid cătreeuro, o alternativă promovată cu largheţe şi de bancheri. Aceastai-a lăsat însă vulnerabili în faţa fluctuaţiilor mari de curs.Tocmai din această raţiune BNR a ales în octombrie 2008 (cândatacul speculatorilor străini asupra leului a marcat debutul crizeifinanciare pe plan local) să apere cursul prin vânzări masive deeuro pe piaţa valutară, sacrificând însă dobânzile la lei, care auurcat exploziv pe fondul secetei de lichidităţi.
La doi ani după această decizie, majoritatea analiştilor considerăcă opţiunea de a arunca în aer dobânzile la lei (BNR a fost nevoităatunci să plafoneze administrativ indicatorul pieţei monetare Roborla 17%, deşi dobânzile efective urcau spre 100% pe an) a fost ceacare a afectat cel mai mult activitatea firmelor şi a trimiseconomia în prăpastie.
Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară alguvernatorului BNR, care a candidat anul trecut şi pentru un mandatde viceguvernator, priveşte cu detaşare problema euroizăriieconomiei, considerând că este efectul unor decizii luate la nivelindividual de firme şi populaţie. "Euroizarea se datorează faptuluică de-a lungul timpului, politicile noastre - toate politicile - aufost percepute ca fiind inconsistente şi că mai devreme sau maitârziu se vor reflecta în inflaţie. Asta a dus la euroizare", spuneCroitoru.
El admite însă că aceasta afectează transmiterea deciziilor BNR îneconomie.

"Cu cât gradul de euroizare a economiei este mai mare, cu atâttranspunerea în practică a semnalelor de politică monetară este maidificilă. Decizia se ia la nivel microeconomic, aparţine firmelorşi populaţiei, dar depinde de credibilitatea politicilor economice.Lumea adoptă moneda credibilă", mai spune Croitoru. Practic, înanii când economia creştea prea repede, BNR a încercat să punăfrână prin întărirea politicii monetare - majorarea dobânzii lalei. Scumpirea creditului în lei nu a făcut însă decât săîncurajeze clienţii să se împrumute în valută.
Apoi, în criză, BNR a fost nevoită să ţină dobânzile ridicate laleu pentru a sprijini cursul, deşi economia cerea finanţare maiieftină. Croitoru admite că permiterea afişării preţurilor în euroeste "o problemă" a statului, care nu a reuşit să îşi impunăpropria monedă. "Faptul că îşi permit să afişeze preţuri în euro eo slăbiciune a noastră. Ar trebui să fie afişate în lei, dar esteîncă o dovadă a faptului că lumea doreşte să facă calculele îneuro."


AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.