Analiză

Din tranşeele politice problemele economice nu se mai văd. Toate gloanţele sunt folosite pentru alegerile legislative

Din tranşeele politice problemele economice nu se mai văd. Toate gloanţele sunt folosite pentru alegerile legislative

Autor: Iulian Anghel

02.07.2012, 00:06 297

La 22 iunie premierul Victor Ponta pro­ducea mirare, după ce afirma, într-o întâlnire cu presa străină: "Vreau să-mi exprim amărăciunea că atunci când ne întâlnim într-o şedinţă de guvern, alocăm 75% din timp discutând despre cum să ne apărăm de atacuri politice (...) Există un puternic conflict la nivel politic între mine şi preşedinte, pentru că venim din partide diferite, şi există şi un conflict personal pentru că bătălia se dă cu toate armele".

Dincolo de mirarea că la şedinţele de guvern se discută probleme ce trebuie decise în şedinţele de partid, un adevăr rămâne în spusele premierului. Aceste nici două luni nu au însemnat decât un şir de scandaluri politice, care nu au şanse să se termine decât, eventual, odată cu alegerile legislative.

Ceea ce se petrece este un efort major de a ocupa poziţii bune în vederea confruntării din toamnă. Scandalul dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta face parte din acest scenariu. Preşedintele va rămâne preşedinte şi după alegerile legislative (dacă nu va fi suspendat, între timp). Aşa că efortul major este acela de a-l lăsa fără prerogative, de a-l izola la Cotroceni. I s-a luat din subordine Institutul Cul­tural Român - tribună de propagandă a Preşe­dinţiei, susţine puterea. Curţii Constituţionale i-a fost luată atri­buţia de a se pro­nunţa asupra hotă­rârilor Parla­men­tului, ceea ce înseamnă că nu va mai avea nicio pu­tere de cenzură în cazul unei even­tuale suspendări a şe­fului statului. Legea referen­du­mu­lui a fost modi­fi­cată, aşa că preşe­dintele va putea fi demis cu jumătate din numărul cetă­ţe­nilor care vin la urne şi nu cu jumătate din numărul cetăţenilor înscrişi pe listele electorale - ceea ce făcea mai problematică demiterea.

Nici "proaspăta" opoziţie nu a stat cu mâinile în sân. Scandalul plagiatului premierului nu poate fi rupt de contextul politic, iar evoluţia fostului ministru interimar al educaţiei Liviu Pop este parte din răspunsul "de forţă" pe care Guvernul îl dă în războiul politic. Chiar şi analiştii politic s-au împărţit în două tabere. În acest context, nu este greu pentru un eco­nomist ca Aurelian Dochia să arate că Guvernul nu este interesat de situaţia economică şi că, în afară de a păstra acordul cu FMI, nu a făcut mai nimic pentru economie. Şi nu este greu pentru Ovidiu Wencz, care conduce farmaciile Dona, un business de 170 mil. euro, să presupună că nimic clar nu se va face până în alegeri şi abia după aceea ne-am putea, eventual, aştepta să vedem o nouă echipă guvernamentală mai solidă şi cu nişte idei mai clare, deşi, adaugă el, este greu de crezut că această echipă va şi face ceea ce a promis - adică reducerea CAS sau a TVA.

Aşadar, dacă vor fi, toate marile proiecte vor fi dezvoltate după câştigarea alegerilor (dacă acest lucru se va petrece) de către actuala coaliţie de guvernare - fie că este vorba despre scăderea CAS sau despre o eventuală reducere a TVA. Pentru câştigarea cu peste 50% a acestor alegeri de către actuala putere, USL aruncă totul în luptă - pentru că este esenţial ca aceste ale­geri să fie câştigate cu peste 50%. Şi pentru sabo­ta­rea acestui proiect opoziţia aruncă totul în luptă.



Prezenţa la summit-ul UE şi paralizia instituţiilor

Prezenţa premierului Victor Ponta la Consiliul European (şefii de state sau de guverne din UE) de săptămâna trecută, în locul preşedintelui Traian Băsescu, a dus criza politică pe noi culmi. Practic, cearta politică a paralizat orice altă activitate, chiar şeful Guvernului afirmând că 75% din timpul alocat unei şedinţe a Cabinetului fiind dedicat formulării de strategii împotriva atacurilor politice.

Premierul a mers la Consiliu în ciuda unei decizii a Curţii Constituţionale care a spus că prerogativele de reprezentare a statului aparţin, constituţional, preşedintelui ţării.

În ziua în care Curtea a dat acest verdict, Monitorul Oficial - unde trebuie să apară această decizie pentru ca ea să devină obligatorie - a fost transferat din subordinea

Camerei Deputaţilor în cea a Guvernului. Chiar dacă, oficial, premierul nu poate fi acuzat de o încălcare a deciziei Curţii (ea nefiind la momentul plecării sale la Bruxelles publicată în Monitorul Oficial), pe fond, el a încălcat această decizie.

Preşedintele l-a acuzat pe premier şi pe ministrul de externe că l-au împiedicat să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi că atentează la ordinea de drept din stat.

Ulterior, premierul a revenit şi a spus că va respecta deciziile Curţii, după ce îi acuzase pe unii dintre judecătorii constituţionalişti de partizanat politic şi de faptul că îndeplinesc toate dorinţele preşedintelui.

Mai mult, şi ministrul justiţiei Titus Corlăţean s-a implicat în acest caz şi a sesizat Agenţia Naţională de Integritate în legătură cu doi dintre judecătorii Curţii pentru un presupus conflict de interese. Cazul reflectă cât de fragile sunt instituţiile statului în jocul politic. Pentru că, în unele dintre acestea, oamenii sunt numiţi de partide şi sunt la mâna schimbărilor politice. Şi nimeni nu încearcă să le consolideze.

Vizita lui Ponta la căpătâiul lui Năstase şi implicaţiile politice

La 20 iunie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, îl condamna pe fostul premier Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii" pentru folosirea ilegală de fonduri în campania electorală din 2004.

La câteva ore de la această decizie fostul premier încerca să se sinucidă, o afacere care avea să dezvolte, mai apoi, o întreagă teorie a conspiraţiei.

Unul dintre primii care a mers la căpătâiul lui Năstase în noaptea cu pricina a fost chiar premierul Victor Ponta care a sugerat că totul s-ar fi produs din vina preşedintelui Traian Băsescu. Un alt demnitar care s-a implicat a fost ministrul de interne Ioan Rus care negociase cu Năstase condiţiile în care el ar fi urmat să se predea poliţiei. Cazul a căpătat amploare în următoarele zile, fosta putere sugerând o "înscenare" şi punând la îndoială faptul că Nastase ar fi încercat să se sinucidă cu adevărat. Acuzaţiile au fost transferate şi unor medici care l-au îngrijit pe Năstase, unii dintre ei fiind apropiaţi ai PSD.

După o săptămână şi după o nouă decizie a Justiţiei, Năstase a ajuns la închisoare, dar, politic, cazul încă reverberează.



Decimat de incompatibilităţi

La 19 iunie ministrul culturii Mircea Diaconu a fost obligat să demisioneze, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, prin sentinţă definitivă, că el este incompatibil întrucât a deţinut, în trecut, funcţia de director al Teatrului Nottara concomitent cu demnitatea de senator.

Era al doilea ministru care demisiona dintr-un Cabinet instalat de ceva mai mult de o lună de zile. Ioan Mang, fostul ministru al educaţiei, demisionase la 15 iunie în urma unui scandal legat de un plagiat dovedit.

La 45 de zile de la această demisie, Ministerul Educaţiei nu are nici acum un ministru plin, pentru că Ecaterina Andronescu a avut şi ea o problemă legată de o presupusă incompatibilitate. Interimatul lui Liviu Pop (foto) la Educaţie a expirat săptămâna trecută, (Ecaterina Andronescu ar trebui să depună jurământul în aceste zile).

Iar Liviu Pop, la Educaţie, a produs unele dintre cele mai mari scandaluri din ultimii ani prin deciziile pe care le-a luat.

Echipa lui Ponta a avut probleme încă de la început. Doi miniştri propuşi, iniţial, nu au mai ajuns în guvern - Victor Alistar şi Corina Dumitrescu - primul din cauza unei incompatibilităţi, iar cea de-a doua din cauza unui plagiat. Situaţia a fost speculată politic pentru a "demonstra" că acest Guvern este incapabil să propună în funcţie oameni rezonabili.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO