Putine preturi ale produselor de pe piata romaneasca mai sunt inca fixate prin reglementari ale autoritatilor. Unul dintre aceste preturi este cel al medicamentelor etice, care se elibereaza cu prescriptie medicala.
Astfel, putina lume stie ca medicamentele etice cumparate dintr-o farmacie au un prag maxim de pret care nu poate fi depasit sub nici o forma. Spre exemplu, medicamentul Diclofenac in forma de prezentare de 50 mg, produs de Terapia, are un pret de referinta pentru 1 comprimat de 0,07 lei, conform datelor CNAS. In farmacie, pretul per comprimat nu poate depasi pragul de 0,093 lei, adica un adaos maxim de 31,5% impartit intre distribuitor si farmacist, aplicat pretului de referinta.
Dar cum reusesc insa institutiile statului sa controleze o piata de peste 1 miliard de euro anual si care este mecanismul de fixare a preturilor la medicamentele importate si la cele produse de companiile autohtone?
Daca in cazul importului lucrurile sunt relativ simple: la pretul de import se adauga adaosurile distribuitorilor si farmacistilor, in cazul producatorilor autohtoni trebuie analizata strict si structura costurilor de fabricatie a acestora.
"In structura pretului cu care iese un generic din fabrica, costurile cu materiile prime reprezinta cam 30%, iar alte 20% reprezinta cheltuieli administrative, financiare si logistice. Rezulta o marja bruta de 50%. In aceasta marja bruta, cea mai mare pondere o detin costurile cu marketingul direct si indirect si promovarea", a explicat Mirel Nicola, director de dezvoltare al producatorului de generice Sicomed Bucuresti.
Potrivit companiilor din piata, marja bruta pentru medicamentele originale (protejate de patent) depaseste 60%.
Rolul principal in stabilirea preturilor de vanzare a medicamentelor pe piata il detine Ministerul Sanatatii. La stabilirea pragurilor maxime de pret, MS tine cont in principal de structura costurilor de productie a medicamentelor respective precum si de nivelul de pret al genericelor similare comercializate pe pietele din Europa Centrala si de Est.
Pe traseul medicamentelor de la producator sau importator pana la consumatorul final intervin distribuitorii si farmaciile, fiecare avand propriul adaos maxim reglementat prin lege. Astfel, adaosul maxim pe care il poate aplica un importator este de 8,5% fata de pretul de achizitie, distribuitorii pot aplica un adaos maxim de 7,5%, in timp ce adaosul maxim al farmaciilor este situat intre 12 si 24%, conform datelor Asociatiei Distribuitorilor si Importatorilor de Medicamente (ADIM) aferente ultimului trimestru al anului.
Pe piata romaneasca, pretul facturat de producator este de aproximativ 75% din pretul final al medicamentelor generice autohtone, in timp ce pretul de import reprezinta circa 70% din pretul final al medicamentelor importate, conform ADIM. TVA aplicata in comertul cu medicamente este de 9%.
Rolul Agentiei Nationale a Medicamentului in procesele de punere pe piata a produselor farmaceutice se refera strict la proprietatile terapeutice ale medicamentelor. Institutia, echivalentul FDA-ului (Food and Drug Association) din Statele Unite, nu are nici un rol in formarea preturilor medicamentelor.
Reprezentantii MS nu au furnizat informatii referitoare la felul in care evalueaza preturile de comercializare pentru medica-mente.
Cheltuielile cu marketingul, una din cele mai importante componente de cost in industria farmaceutica, nu sunt luate in considerare in prezent de catre Ministerul Sanatatii in stabilirea pretului de comercializare a medicamentelor.
Din aceasta cauza, producatorii de generice pot avea probleme in prognozarea marjelor obtinute, intrucat cheltuielile cu promovarea si marketingul, care pot varia semnificativ in functie de situatie, apar dupa momentul inregistrarii pe piata.
"In prima faza a procesului de inregistrare a unui medicament pe piata, producatorul de generice se duce la Ministerul Sanatatii cu o calculatie exacta a costurilor de productie. Primul pas pe care il face ministerul este sa analizeze situatia celorlalti producatori care comercializeaza molecule similare (n. r. - generice din aceeasi clasa terapeutica)", explica Ioan Nani, directorul general al companiei Antibiotice Iasi, unul dintre principalii producatori de generice de pe piata romaneasca.
Marja de profit operational permisa de autoritati in cazul producatorilor romani este, conform directorului Antibiotice, situata in intervalul 10-20%, in functie de importanta medicamentului respectiv pentru piata.
"Mecanismul stabilirii preturilor de vanzare a genericelor pe piata romaneasca tine cont de pretul de referinta al moleculei respective. Acest pret de referinta este cel mai mic pret pentru un medicament existent pe piata. Nu se pot introduce pe piata generice similare la un pret superior pretului de referinta", a mai spus Nicola.
Antibiotice Iasi, Sicomed Bucuresti si Terapia Cluj-Napoca sunt cei mai importanti producatori de generice de pe piata romaneasca in functie de vanzari. Pe piata sunt prezente si obtin vanzari importante si companiile Lek Pharmatech Targu-Mures, companie a grupului Novartis, Gedeon Richter Targu-Mures sau Labormed Bucuresti.
"Cand un producator propune un pret de comercializare pe piata, acesta trebuie sa faca dovada ca produsul este comercializat la cel putin acest pret pe alte 3 piete din Europa Centrala si de Est. Trimestrial, pretul reglementat poate fi modificat trimestrial, in functie de evolutia cursului valutar", a mai explicat Nani.
"Lupta producatorilor de generice pentru a fi primii care introduc pe piata un anumit medicament isi are explicatia in posibilitatea de a comercializa produsul respectiv la pretul la care obtine rentabilitate maxima. Daca altcineva a inregistrat deja molecula respectiva in Europa Centrala si de Est, noi vindem la un pret maxim deja stabilit, si marjele operationale pot fi afectate", a precizat directorul Sicomed.
Procedurile urmate de producatori si importatori pentru a obtine permisiunea de a comercializa un medicament la un anumit pret sunt relativ similare.
"In cazul importatorilor de medicamente, mecanismul de punere pe piata a produselor este oarecum similar cu cel al producatorilor autohtoni. Importatorul propune un pret, Ministerul Sanatatii verifica intai produsele similare pe pietele din Bulgaria, Cehia si Ungaria. In cazul in care pe o alta piata din UE exista o molecula similara la un pret mai mic, acela va fi pretul de rerefinta", a afirmat Ileana Niculescu, director executiv al ADIM. "Noi nu avem in portofoliu medicamente care sa fie vandute sub pragul de rentabilitate, luam masuri in permanenta pentru eficientizarea productiei. Cu toate acestea, in cazul in care cheltuielile cu marketingul sunt foarte mari, companiile de generice pot intampina situatii in care marjele operationale sunt negative", a sustinut seful Antibiotice.
"Piata romaneasca este predispusa riscului de erodare a pretului. Un medicament inregistrat pe piata anul acesta la un anumit pret ofera un anumit nivel de rentabilitate, dar peste 3-4 ani pot aparea molecule mai ieftine care afecteaza vanzarile si, implicit, si nivelul de rentabilitate. In acelasi timp, si costurile de productie pot suferi modificari", a mai relatat Nicola.
Romania este considerata o piata cu niveluri reduse de pret pentru medicamentele generice. In ciuda pretului relativ redus al genericelor romanesti, autoritatile europene au tot interesul ca Romania sa nu fie o noua Grecia sau Spania, tari renumite pentru produsele farmaceutice ieftine si pentru operatiunile de comert "paralel".
Aceasta operatiune se refera la importul produselor realizate de multinationale pe piete unde costurile de productie sunt inca scazute, cum este si Romania, in tarile cu piete mai scumpe, dar pe care companiile respective au deja capacitati de productie.
Legislatia romaneasca privitoare la inregistrarea medicamentelor pe piata este similara cu cea din Europa de Vest.
In istoricul relatiilor dintre tarile Europei vestice se intalnesc mai multe polemici pe tema exporturilor din Spania, Italia sau Grecia catre piete mult mai scumpe, cum ar fi Germania sau Marea Britanie. In anumite cazuri, companiile farmaceutice chiar au castigat in instanta dreptul de a-si controla si de a intrerupe fluxurile de produse care aprovizionau anumite piete, in cazul in care se creau stocuri neconsumate pe aceste piete.
Piata farmaceutica va atinge cel mai probabil valoarea de 1,2 miliarde de euro anul acesta, in crestere cu aproximativ 20% fata de anul trecut.
alexandru.cerchez@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
