România a încheiat în primăvara acestui an un alt acord stand-by cu FMI, pe doi ani, pe care l-a tratat până în prezent drept un acord de tip preventiv, adică nu a tras bani din sumele eliberate de Fond.
Pe durata precedentului acord, parafat în 2009 cu FMI, economia nu a reuşit să iasă din recesiune, România experimentând doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA. Iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate.
Obiectivul principal al noului programului cu FMI şi Comisia Europeană este consolidarea creşterii economice, însă, până acum, redresarea a fost destul de lentă.
Acordul semnat în martie se concentrează şi pe continuarea reformei în sectorul sanitar şi pe restructurarea/privatizarea/eficientizarea companiilor de stat cu pierderi şi care generează arierate.
În condiţiile în care România a îndeplinit criteriile agreate cu FMI şi a trecut cu bine de cele trei evaluări ale acordului preventiv, Fondul a pus la dispoziţia Bucureştiului trei tranşe de bani care însumează 1,6 miliarde de euro şi care pot fi accesate în caz de nevoie.
În cadrul noului acord, România nu intenţionează să mai împrumute bani de la FMI, aşa încât evaluările periodice nu mai condiţionează eliberarea unei tranşe. Totuşi, în caz de nevoie, FMI va pune la dispoziţia României până la 3,6 miliarde de euro. Semnalele de la FMI vor fi în continuare foarte importante pentru investitorii străini, mai ales că România ar putea să fie nevoită să se finanţeze într-o proporţie mai mare de pe piaţa externă.
Unii analişti cred că România va trage bani din împrumutul de la FMI, finanţarea externă pentru deficitul bugetar şi deficitul de cont curent figurând pe lista principalelor îngrijorări legate de economie în 2012. România a început din toamnă să se confrunte cu ieşiri nete de capital, iar accesul pe pieţele financiare internaţionale este blocat din cauza percepţiei de risc, în condiţiile persistenţei tensiunilor legate de criza datoriilor suverane.
Recent, Guvernul a decis majorarea cotei de participare a României la capitalul social al FMI, aplicând astfel o decizie a Consiliului guvernatorilor de anul trecut, fără legătură cu discuţiile la nivelul UE privind capitalizarea Fondului. Astfel, cota de participare a României va creşte cu 781,2 milioane Drepturi Speciale de Tragere (aproximativ 900 milioane euro), de la 1,03 miliarde DST la 1,81 miliarde DST.
Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
La ultima misiune din perioada 25 octombrie - 7 noiembrie, pentru a treia evaluare a acordului stand-by, cele mai importante teme de discuţie ale finanţatorilor internaţionali cu autorităţile române au vizat construcţia bugetului pe anul viitor şi reforma companiilor de stat.
Lista companiilor ale căror pierderi trebuie incluse anul viitor în deficitul bugetar a fost din nou substanţial extinsă, de la 10 la 27 de societăţi, după ce iniţial a fost restrânsă în proporţie similară, de această dată fiind preluate firme noi precum Avioane Craiova, Romarm, Petromin şi Plafar. Modificările au fost convenite de Guvern cu FMI în ultimele negocieri, din toamna acestui an, şi incluse în scrisoarea de intenţie.
Guvernul şi-a mai asumat adoptarea printre altele a unor măsuri precum eliminarea restricţiilor pentru hipermarketuri, flexibilizarea angajărilor în sectorul bugetar, privatizarea companiilor energetice Oltenia şi Hunedoara şi vânzarea a minimum 20% din acţiunile Poştei.
Reducerea pierderilor com¬paniilor de stat prin grăbirea privatizărilor şi numirea managerilor privaţi pentru a scăpa definitiv de sistemul în care "băieţii deştepţi" se bucură de profituri nemeritate este soluţia prin care FMI crede că Guvernul ar putea continua să reducă deficitul bugetar până la 1,9% din PIB în 2012.
Până acum, ţintele de deficit au fost atinse cu preţul tăierii investiţi¬ilor, al neplăţii arieratelor către sectorul privat, al reducerii numărului de angajaţi în sectorul public sau al tăierii salariilor.
Rămâne de văzut ce va sacrifica guvernul anul viitor pentru a respecta ţinta, mai ales că 2012 este an electoral.
Arieratele companiilor de stat, estimate de FMI la 4,4% din PIB, continuă să reprezinte o frână majoră în calea creşterii economice, pentru că întreprinderile de stat care au acumulat aceste datorii nu au bani de inves¬tiţii. Comisia Europeană estimează pentru anul viitor o creştere economică în jur de 2%, în timp ce FMI a anunţat un interval de 1,8-2,3% pentru creşterea PIB, nivelul fiind condiţionat şi de o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi de redresarea cererii interne, care încă dă semnale pesimiste.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
