Cine va plăti pensiile actualilor angajaţi şi va susţine creşterea economică: promoţia „respinsă“ la BAC 2011 sau indienii şi chinezii?

Unii deja au început: produ­cătorul chinez de echipa­mentetelecom Huawei, care are un business de aproape 40 de milioane deeuro în România, şi-a adus 100 de angajaţi chinezi (30% dinefectivul total de angajaţi) să lucreze pe piaţa locală.

"Cu oameni în sistem care nu au formarea necesară pentru a fiprofesori şi cu rezultate cum a fost cel de la bacalaureatul dinacest an vor ajunge indienii şi chinezii să plătească pensiileactualilor angajaţi, pentru că la noi, deşi salariile sunt mici,sunt mai bune decât cele pe care le-ar obţine în ţara lor. Oameniiperformanţi nu se mai îndreaptă către sistemul de învăţământ,pentru că nu sunt motivaţi de un salariu de 700 de lei pe lună, cucare nu se poate trăi, cel puţin în mediul urban. Aşa s-a ajuns însituaţia în care profesori care iau nota 2 la evaluare să predea înînvăţământul preuni­versitar", a explicat Dandea.

După un an de stat acasă, liceenii nu vor fi mai binepregătiţi

Profesorul Ioan Ianoş de la Facultatea de Geografie din cadrulUniversităţii din Bucureşti spune că tocmai faptul că s-aînregistrat o tendinţă de scădere a nivelului de pregătire altinerilor şi la nivel interna­ţional, statele din Uniunea Europeanăau decis implementarea unui sistem de învăţă­mânt universitar demasă, care să reducă presiunea socială în rândul tinerilor, dupămodelul adoptat anterior de ţările asiatice, precum Coreea de Sud,Japonia sau India.

Mai bine de jumătate din cei peste 200.000 de tineri care au datexamenul de bacalaureat în acest an nu au reuşit să obţină nota 6,astfel că rata de promovabilitate a ajuns la 45,7%, dupăcontestaţii, elevii înregistrând cea mai slabă performanţă dinistoria învăţământului.

"Nimeni nu şi-a pus problema ce fac cei peste 100.000 de liceenicare nu au luat bacul. Este statul român capabil să le dea demuncă? Ei vor deveni intreţinuţi la o vârstă la care ar trebui sămuncească, pentru că vor sta acasă cel puţin anul acesta. Dupătoate experienţele mele, ştiu că un student care nu ia în varăexamenul, în toamnă este şi mai slab pregătit. Să nu se aşteptecineva că după un an de stat acasă liceenii vor fi mai deştepţi -din contră, ei vor fi mai slab pregătiţi", a spus profesorul Ianoş.În opinia sa, prin "masificarea" învăţământului uni­versitar seurmăreşte scăderea presiunii sociale, pentru că ei nu mai suntnevoiţi să-şi caute de lucru la 18- 19 ani, ci la 22- 23 de ani,când au mai acumulat câteva cunoştinţe.

Nu de aceeaşi părere este însă con­sultantul Mihai Şeitan, carea fost ministru al muncii şi şeful Casei Naţionale de Pensii."Acestea sunt rezultatele unui examen susţinut într-un an, iar obună parte din cei respinşi îşi vor lua examenul în toamnă. Poaterezultatele din acest an sunt un semnal de bun augur, care nutrebuie să conducă la disperare, pentru că ar putea creşte nivelulde calificare al absolven­ţilor în corelaţie cu cerinţele de pepiaţa muncii. O problemă ar putea fi dacă ei nu reuşesc săconştientizeze de ce au nevoie de o calificare", a spus Şeitan. Osoluţie pentru cei care nu au reuşit să treacă examenul"maturităţii" ar putea fi participarea la programele de trainingfinanţate din fondurile europene, care sunt menite să calificeoamenii în domeniile cerute de piaţa muncii şi care nu au fostdestul de bine pregătiţi în timpul şcolii.

Şcoala nu e "leac pentru şomaj", dar trebuie createalternative pentru cei respinşi

Zoe Petre, profesor în cadrul Facultăţii de Istorie din cadrulUniversităţii din Bucureşti şi fost consilier prezidenţial întimpul mandatului preşedintelui Emil Constantinescu, spune că nunumai absolvenţii de liceu au fost vinovaţi pentru rezultatele dinacest an, ci şi modul în care au fost concepute subiectele deexamen şi baremele de corectare, care au fost mult mai stricte şicare nu au luat în calcul decât subiectele tratate integral.

"Nu zic că şcoala este leacul pentru şomaj, însă se creează omasă de câteva zeci de mii de oameni fără ocupaţie, concentraţi încâteva oraşe. Nu numai absolvenţii de liceu din acest an suntvinovaţi pentru rezultate, sigur a existat ceva defect şi laexamen. Eu corectam fiecare examen de admitere pornind de lapremisa că o lucrare este de nota 10 şi scădeam succesiv punctajul.Însă am colegi care pornesc notarea de la 1 şi care susţin căelevii trebuie să-şi câş­tige nota, iar diferenţa de notare eraîntot­deauna de cel puţin 2 puncte", a spus Petre.

În condiţiile în carenivelul de calificare al tinerilor scade şi dacă această tendinţăva continua şi în anii următori, se pune problema dacă generaţia deangajaţi nou- formată, din tineri care nu şi-au validatcompetenţele dobândite în liceu printr-o certificare, va reuşi săsusţină rata de creştere economică şi dacă vor putea plăticontribuţiile sociale pentru plata pensiilor actualilor angajaţi,calificaţi.

Mai bine de jumătate din cei peste 200.000 de tineri care au datexamenul de bacalaureat în acest an nu au reuşit să obţină nota 6,astfel că rata de promovabilitate a ajuns la 45,7%, dupăcontestaţii, elevii înre­gistrând cea mai slabă performanţă dinistoria învăţământului.

Pe de altă parte, Violeta Rotărescu, profesor în cadrulFacultăţii de Psihologie din cadrul Universităţii din Bucureşti,crede că piaţa muncii nu e dată doar de absolvenţii de studiisuperioare şi că cei care nu au promovat se vor angaja. În plus, eaa precizat că există absolvenţi de studii medii care câştigă maimult decât absolvenţii de studii superioare, iar platacontribuţiilor sociale nu ar reprezenta o problemă în acestcaz.

"Nu cred că acum suntem în faţa unei probleme, pentru că seredefineşte o tendinţă pe piaţă, este un punct de cotitură, menitsă ne ajute să reparăm un lucru. Numărul de studenţi buni a rămasrelativ constant, însă a crescut foarte mult media formată destudenţii aflaţi între «cel mai slab şi cel mai bun student»", aspus Rotărescu.

Noul sistem de finanţare a educaţiei nu va încurajaformarea de angajaţi competenţi

Potrivit noii legi a educaţiei, finanţarea învăţământului se vaface în funcţie de numărul de elevi şi studenţi, şi nu în funcţiede numărul de cadre didactice, însă profesorii spun că noul sistemnu va încuraja performanţa în sistem, având în vedere că salariiledin învăţământ vor fi condiţionate de numărul de elevi saustudenţi.


"Plata în funcţie de numărul de elevi atrage după sine rabatul dela calitate, pentru că un cadru didactic va fi tentat să promovezecât mai mulţi elevi, pentru că, dacă îi mai triază, riscă să aibăun salariu mai mic anul viitor", a mai spus profesorul de geografieIanoş. El mai spune că reforma din învăţământ ar trebui să înceapăîncă din ciclul primar, şi nu de la cel liceal sauuniversitar.

"În toate ţările Uniunii Europene, finan­ţarea se face pe cap destudent, însă aceasta nu include costurile cu salariileprofesorilor. În Franţa, finanţarea pe cap de elev de liceu este de9.000 de euro pe an, iar cei din universităţi erau supăraţi căprimeau o finanţare de 8.000 de euro/student. La noi, finanţareaeste de 10 ori mai mică şi din banii alocaţi se plătesc şisalariile profesorilor", a mai spus Petre.

Va fi economia afectată de generaţia«respinsă»?

Potrivit unei analize a ZF, cei peste 110.000 de absolvenţi deliceu care nu au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat în2011 re­prezintă o generaţie care producea şi con­suma bunuri şiservicii în economie de aproape un miliard de euro, aceasta fiindvaloarea cu­mulată a investiţiilor în educaţie, a consumului debunuri şi servicii pe care l-ar fi putut avea ca studenţi, a taxeide şcolarizare sau a impozitelor plătite pentru salarii, impozitemai mari în cazul absolvenţilor de studii superioare.

Scăderea numărului de absolvenţi de bacalaureat şi, implicit,scăderea numărului de licenţiaţi ar putea pune în pericol calitateaactivităţilor desfăşurate de angajaţii din domeniulfinanciar-bancar, care a avut o rată de creştere 0,8% anul trecut,într-un context în care economia a pierdut 20 de miliarde de euroîn doi ani de criză. Ce spun însă economiştii?

În 2009, pentru cei5,9 milioane de pen­sionari contribuiau 4,9 milioane de angajaţi,ceea ce înseamnă că un angajat contribuia pentru plata pensiilor a1,2 pensionari. Ponderea pensionarilor va fi deaproxi­mativ 32% din întreaga populaţie în 2025 (când absolvenţiide liceu de anul acesta vor avea 32 - 33 de ani) şi de peste 45% în2050 în situaţia păstrării vârstei medii reale de pensionare dinprezent.

"Nu văd niciun fel de impact negativ asupra economiei care săfie cauzat de rezultatele de la bac de anul acesta. În momentul încare un popor este educat, dar nu dovedeşte acest lucru prindiplome, ci prin şcoli prestigioase şi prin tineri care auexperienţă şi cunoştinţe, se poate vorbi de un impact pozitivasupra ratei de creştere economică. Dacă se continuă cu o abordaremai strictă a examenelor de bacalaureat şi dacă aceasta se extindeşi la facultate, atunci e posibil să existe un impact pozitiv petermen lung, pentru că oamenii vor fi mai bine pregătiţi", a spusNicolae Chideşciuc, economist-şef în cadrul ING Bank.

Sistemul de învăţământ, pentru care statul cheltuie anual peste2 miliarde de euro, a fost unul dintre cele mai "reformate" sistemedin ultimele decenii: peste 100 de modificări au fost aduse în 20de ani la legile învăţământului. Fiecare dintre cei 14 miniştriaflaţi la con­ducerea Ministerului Educaţiei în cei 21 de ani decapitalism a avut o viziune "nouă" asupra sistemului şi a modificatlegi, susţinând că principalul impact va fi îmbunătăţireapregătirii elevilor şi a studenţilor.

În condiţiile în care nivelul de calificare al tinerilor scadeşi dacă această tendinţă va continua şi în anii următori, se puneproblema dacă generaţia de angajaţi nou- formată, din tineri carenu şi-au validat competenţele dobândite în liceu printr-ocertificare, va reuşi să susţină rata de creştere economică şi dacăvor putea plăti contribuţiile sociale pentru plata pensiiloractualilor angajaţi, calificaţi.

În 2009, pentru cei 5,9 milioane de pen­sionari contribuiau 4,9milioane de angajaţi, ceea ce înseamnă că un angajat contribuiapentru plata pensiilor a 1,2 pensionari.

Raportul a crescut comparativ cu anul 1990, în condiţiile încare atunci pentru plata unei pensii contribuiau 2,2 salariaţi.

Ponderea pensionarilor va fi de aproxi­mativ 32% din întreagapopulaţie în 2025 (când absolvenţii de liceu de anul acesta voravea 32 - 33 de ani) şi de peste 45% în 2050 în situaţia păstrăriivârstei medii reale de pensionare din prezent, potrivit raportului"Riscuri şi inechităţi sociale în România" realizat de ComisiaPrezidenţială Pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice.

Cum era sistemul de învăţământ înainte de 1989

Zoe Petre, profesor în cadrul Facultăţii de Istorie din cadrulUniversităţii din Bucureşti şi fost consilier prezidenţial întimpul mandatului preşedintelui Emil Constantinescu:

"Trierea se făcea prin examenul de admitere la facultate înaintede 1989, când la Facultatea de Istorie erau 16 candidaţi pe loc -ceea ce înseamnă că 15 plecau acasă -, iar la Drept se intra cugreu cu o medie de admitere de 9,50.

Absolvireafacultăţii era atunci unica portiţă de promovare pe plan social şieconomic.

La examenele de admitere de atunci, resimţeam o presiuneîngrozitoare, eram păziţi de procurori şi jandarmi, pentru că eramacuzaţi fără să ni se acorde prezumţia de nevinovăţie, ca acum.

În acea perioadă, foarte puţini tineri intrau la facultate, iarRomânia era pe ultimul loc în Europa în funcţie de numărul destudenţi, chiar şi Albania avea mai mulţi studenţi înuniversităţi.

Din 1990 încoace, multe lucruri s-au îmbunătăţit, dar nu au fostlăsate să ajungă la maturitate. Spre exemplu, nu poate fi măsuratimpactul pe care l-a avut introducerea manualelor alternative,pentru că acestea sunt schimbate la fiecare 2- 3 ani. "

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels