Analiză

Cinci lecţii pentru economia românească după cea mai drastică prăbuşire de pe bursă din 2008 încoace

Bursa de la Frankfurt, cea mai puternică din Europa, punea punct joia trecută unei serii de 11 şedinţe în scădere, după anunţul unei stabilite întâlniri, la Paris, între cancelarul germen Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy.

Totuşi, moneda euro rămâne în pericol de desta­bilizare ca urmare a cutremurului de pe pieţele financiare şi a temerii că principalele economii ale Europei, în special Italia şi Spania, vor fi atrase în vârtejul mortal al crizei. Dar revenirea uşoară a bursei de la Frankfurt (o creştere a DAX cu 3,28%) înseamnă prea puţin - de fapt înseamnă exact încrederea pe care pieţele o mai au în factorii de decizie politică.

Ca nişte atleţi leneşi, vârfurile politicii mondiale au rămas cu mult în urma crizei, dacă cumva se vor fi aliniat la start.

"Guvernele sunt pe cale să piardă bătălia cu pieţele", admite Mircea Geoană, preşedinte al Senatului Ro­mâniei, fost ministru de externe, fost ambasador în SUA în vremea în care economia americană era robustă în ciuda atacurilor de la 11 septembrie 2001.

Într-un comentariu publicat la finele săptămânii trecute de cotidianul economic german Handelsblatt preluat de Deutsche Welle puternicul om de afaceri George Soros făcea un apel la ţările care au încă ratingul AAA să lanseze o emisiune de eurobonduri, altminteri, susţine el, mondeda euro nu poate fi salvată.

Poate este prea dramatic ceea ce spune Soros, un om care a câştigat bătălii financiare cu guvernele şi a doborât valute, dar "frica păzeşte bostănăria". Şi, deocamdată, nu există o altă voce puternică din zona politică care să spună: nu acesta este scenariul.

La Bucureşti, Guvernul a anunţat îngheţarea majorării unor pensii, îngheţarea salariilor aparatului bugetar pentru încă o perioadă şi continuarea blocării angajărilor în administraţie. Este cel mai evident semn că lucrurile nu merg deloc bine. Va urma o perioadă de volatilitate ridicată, vor urma ani de creşteri economice anemice?

Sunt mai multe întrebări care se pun şi care trebuie să aibă un răspuns la Bucureşti. În primul rând nu trebuie exclusă posibilitatea revenirii recesiunii. O nouă criză pe pieţele din Occident va lovi România în inimă, având în vedere că două treimi din exporturile României se desfăşoară cu aceste pieţe. Jocul cursului de schimb este la fel de important. Încrederea în puterea oamenilor politici de a influenţa lucrurile în economie s-a prăbuşit. În atâta ocean de neîncredere singurul atu pare să fie optimismul. Este însă el suficient?

"Neîncrederea este periculoasă, da, dar încrederea singură acţionează mai degrabă preventiv. Încrederea este importantă, dar nu suficientă. Menţine doar statu-quo-ul. Este, în schimb, foarte imporantă încrederea care se bazează pe evidenţe. O încredere fără rezultate nu înseamnă mare lucru. Sigur, există teorii care confirmă că la nivel individual poţi să realizezi progrese având încredere, dar acest lucru nu este valabil la nivel de societate", spune profesorul Marian Preda, decanul Facultăţii de sociologie de la Universitatea Bucureşti.

Şi dacă singura care are importanţă este încrederea bazată pe evidenţe, sunt perspectivele bune din acest punct de vedere?

Ele sunt, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), şi sunt legate de întărirea investiţiilor statului care ar da un impuls afacerilor.

Pentru Florin Pogonaru acordul de tip preventiv cu FMI va bloca unul dintre canalele posibile de propagare a crizei în România - cel financiar.

"Suntem cumva apăraţi de acordul cu FMI, el ne păzeşte de atacuri speculative şi ne conferă stabilitate - nu vor fi probleme cu plata pensiilor sau a salariilor. Nu vom avea variaţii deosebite ale cursului, nici atacuri speculative. Sunt alte valute de speculat. Singura problemă este ca atacul să nu vină din partea populaţiei. De aceea lucrurile trebuie bine explicate şi cu inteligenţă şi calm, pentru că există acest reflex să mergi să cumperi valută pentru a-ţi feri economiile. Dar nu cred că acest pericol este major", spune Pogonaru.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea canal de pro­pa­ga­re a crizei - exporturile - preşedintele AOAR susţine că da, el este serios şi asta se vede şi din faptul că între­prin­derile care se descurcă mai binişor sunt şi cele cu debuşeu la export. În aceeaşi vreme, el arată că este greu pentru întreprinderi, mai ales pentru cele mici, să-şi diversifice canalele de export - în ipoteza că piaţa occidentală va cădea - pentru că asta presupune costuri foarte mari.

"Este clar că economia merge într-un singur motor - exporturile. Ceea ce a căzut la intern este lanţul care crea valoare adăugată, lanţul de creare a valorii. Lipsa de consum a strangulat economia. Singura speranţă este că se va da drumul la investiţii ale statului", spune Pogonaru.

Pentru Mircea Geoană există încă alte oportunităţi care trebuie speculate şi efortul trebuie canalizat spre creşterea propriei pieţe. În al doilea rând, trebuie analizat bine modul de alocare a resurselor şi, arată Geoană, aici este loc imens pentru o apreciere a lucrurilor. La aceasta se adaugă faptul că, spune preşedintele Senatului, 40% din economia României este subterană şi trebuie obligatoriu scoasă la suprafaţă.

Va urma o perioadă de volatilitate extremă? Cum să ne apărăm?

Acordul cu FMI va bloca unul dintre canalele posibile de propagare a crizei în România - cel financiar. Acordul ne păzeşte de atacuri speculative şi ne conferă stabilitate. Nu vom avea variaţii deosebite ale cursului, nici atacuri speculative.
Singura problemă este ca atacul să nu vină din partea populaţiei, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Mircea Geoana preşedintele Senatului susţine că efortul pentru susţinerea Bursei inclusiv prin vânzarea unor active ale statului ar trebui să fie o prioritate.

Politicienii şi-au pierdut credibilitatea. Ca nişte atleţi leneşi, au rămas în urma crizei. Au pierdut guvernele bătălia cu pieţele?

"Guvernele sunt pe cale să piardă bătălia cu pieţele. Pieţele nu iartă pentru că merg, fireşte, în căutarea profitului", admite Mircea Geoană, preşedinte al Senatului României.
Pentru România nu mai este loc de o guvernare după ureche. Justa alocare a resurselor trebuie să fie cuvântul de ordine, arată el.

Posibilitatea unei noi recesiuni nu este doar o simplă ipoteză. Ne putem feri măcar parţial?

Lipsa de consum a strangulat economia. Singura speranţă este că se va da drumul la investiţii ale statului", spune Florin Pogonaru. Ceea ce s-a pierdut la noi, arată el, este acest lanţ care crea valoare adăugată în economie.
O şansă este, aşadar, majorarea investiţiilor statului care va da de lucru şi întreprinderilor private. În rest, suntem indisolubil legaţi de ce se întâmplă în economia lumii.

România este strâns legată de pieţele din vestul Europei. O cădere a Occidentului va marca serios România. Cum poţi diversifica pieţele?

"Este clar că economia merge într-un singur motor - exporturile", spune Florin Pogonaru. Exporturile sunt principalul canal prin care s-ar putea propaga criza.
Dar va fi foarte greu pentru întreprinderi, mai ales pentru cele mici, să-şi diversifice canalele de export - în ipoteza că piaţa occidentală va cădea - pentru că asta presupune costuri foarte mari.

În loc de concluzie: să nu ne pierdem optimismul. Mânie poate fi şi mai bine.

Neîncrederea este periculoasă, dar încrederea singură acţionează mai degrabă preventiv. Încrederea simplă este importantă, dar şi mai importantă este încrederea care se bazează pe evidenţe, de aceea lucrurile vor demara când va exista ceva palpabil, spune profesorul Marian Preda, decanul Facultăţii de sociologie de la Universitatea Bucureşti.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.