Un roman consuma pe zi cam doi litri de lichide cumparate de la magazine, adica imbuteliate. Din cele doua sticle de-un litru, una este alcool (bere, vin si bauturi spirtoase), adica 48% din volumul consumului. Bauturile asa-numite calde (cafea, ceai si lapte) ocupa cam 14% din total, adica peste un sfert din a doua sticla -un pahar.
Ceea ce ramane din a doua sticla, adica trei sferturi (38% din cei doi litri) sunt bauturi racoritoare, sustine un studiu de piata realizat in 2000 de Canadean, firma internationala de cercetare de piata pentru bauturi si produse aliate.
Toata populatia Romaniei consuma circa 15, 6 miliarde de litri de lichide pe an, ceea ce inseamna aproape 700 litri pe cap de locuitor pe an, adica cei doi litri pe zi amintiti, in timp ce piata romaneasca de bauturi racoritoare (soft drink) a fost de 1,8 milioane de litri in 2000.
Piata bauturilor comerciale se imparte in trei categorii: bauturi calde, cu o cota de piata in volum de 14%, bauturile alcoolice (bere, vin si bauturi spirtoase) - cu o cota de piata de 48% - si bauturile racoritoare, care detin, in Romania, o cota de 38% din consumul total de bauturi.
Apa de masa se foloseste la gatit, nu se bea
Piata bauturilor racoritoare este alcatuita din trei mari segmente: piata apelor minerale (50% din volum), piata bauturilor carbonatate (41%) si piata bauturilor necarbonatate (8%). Restul, cu o cota nesemnificativa (aproximativ 1%) sunt alte bauturi din care fac parte: ice tea, bauturile energizante (tip Red Bull, Power Horse), sucuri pudre (tip Tang) si ceaiurile "ice tea" Lipton.
"Sucurile" reprezinta mai putin de un sfert din consumul total de lichide. In ultimii ani, desi consumul anual de lichide per capita a crescut (mai ales din cauza secetei), din cauza saraciei romanii beau mai putin suc si mai multa apa minerala. De ce? E mai ieftina.
Cine castiga din incalzirea gobala? Firmele de apa minerala
In cadrul bauturilor racoritoare, cea mai mare pondere in consum o are apa, care este de doua feluri: apa de masa si apa minerala. Apa de masa, care reprezinta 5% din totalul consumului de apa, este apa imbuteliata de terti si extrasa din puturi proprii, ca Royal Aqua si Bonaqua.
Aceasta apa se foloseste de obicei pentru gatit sustin expertii dar in Romania oamenii s-au obisnuit sa o bea, ca alternativa la apa de la robinet.
La randul lor, apele minerale pot fi carbogazoase sau plate (fara dioxid de carbon).
Apa minerala este apa care ajunge singura la suprafata, fata de apa de masa sau sifon (facut din apa de la robinet si CO2). In Romania, preferinta clara a consumatorilor este indreptata catre apa minerala carbogazoasa si din acest motiv, apa minerala este cel mai adesea reimpregnata cu bioxid de carbon (CO2).
In alte tari, mai ales in Europa de Vest si SUA, consumul de apa minerala plata este mult mai mare decat cel de apa minerala carbogazoasa. In Romania, oamenii beau 8% apa plata si 92% apa carbogazoasa, iar in restul lumii procentul este rasturnat. Piata apelor minerale a inregistrat o mare crestere din 1990 pana in 2000, devenind un substitut pentru sucuri.
In 2000, cota de piata a apelor minerale a fost de 50% in timp ce in 1990, piata apelor minerale reprezenta 30% din totalul bauturilor racoritoare.
Piata romaneasca a apelor minerale are o dinamica de dezvoltare foarte interesanta. Daca pana in 1998 cresterea pietei s-a cifrat pe undeva intre 20 si 22%, in 1999 a crescut cu 38% iar in 2000 cresterea a fost de peste 43%.
Pe fondul deprecierii apei potabile si din cauza incalzirii globale accentuate, se estimeaza o crestere constanta a consumului de apa minerala.
In Romania, in 2000, consumul mediu de apa minerala era de 30 litri pe cap de locuitor, in timp ce in Europa consumul mediu era de 180 litri, anual, pe cap de locuitor.
Posibilitatea de crestere a consumului este foarte mare. In acest moment in Romania actioneaza 23-24 de imbuteliatori care nu fac fata cresterii de piata.
In Romania, anul trecut, piata de apa minerala carbonatata a fost de 525 milioane de litri iar piata de apa minerala plata a fost de 235 milioane de litri. La un total de 760 milioane de litri de apa minerala.
Carbogazoasele: piata galbena domina piata neagra
Piata bauturilor carbonatate se imparte la randul ei in doua categorii: "piata galbena" (60% din volumul total al pietei bauturilor carbonatate-) si "piata neagra" (40%). Piata galbena este reprezentata de bauturile carbonatate cu arome de fructe.
Piata neagra este reprezentata de bauturi tip Cola, adica bauturi cu extract de cola (esenta care se obtine din arborele de cola). In Romania exista la ora actuala mai multe bauturi de acest gen: Pepsi Cola, Coca Cola, American Cola si Rio Cola, etc.
In restul lumii, cotele de piata ale acestor produse sunt invers proportionale, fiind consumate, in medie, in proportie de 40% bauturi cu arome de fructe si in proportie de 60% cole.
In SUA se consuma in medie, 250 litri de bauturi carbonatate pe an per capita si nu exista bauturi carbonatate cu aroma de portocale de genul Mirinda sau Fanta.
In 1993, in Romania piata de cola reprezenta 80% din volumul pietei produselor carbonatate. In 1995 a aparut pe piata Frutti Fresh (un produs Europea Drinks), dupa ce aceeasi companie lansase American Cola, produs care nu a avut succes din cauza loialitatii mari pe care o au consumatorii de cole fata de bauturile traditionale (Pepsi Cola si Coca-Cola).
Frutti Fresh a inregistrat un mare succes din cauza preturilor mult mai mici, in medie cu 25% mai mici, decat cele ale concurentei.
In acest moment, piata romaneasca de bauturi carbonatate este un oligopol cu trei mari jucatori: Helennic Bottling (Coca-Cola), European Drinks (Frutti Fresh) si Quadrant Amroq Beverages (Pepsi Cola).
European Drinks (51%) are o cota de piata mai mare decat celelalte doua companii la un loc, respectiv Coca-Cola (cu 38%) si Pepsi (9%). Pe aceasta piata mai exista si alte companii care detin, la un loc, 2%.
Aceste procente fluctueaza de la luna la luna si analistii de piata apreciaza ca, pe termen lung, produsele European Drinks vor pierde din consumatori iar piata se va aseza altfel.
In tarile cu putere scazuta de cumparare sunt preferate in general bauturile cu ambalaje returnabile (cum sunt sticlele de 1/4 si 1 litru la Pepsi Cola si Coca-Cola), celor in ambalaje PET, datorita faptului ca astfel sunt mai ieftine. Un paradox il constituie consumatorii din Romania care prefera ambalaje nereturnabile (sticla, PET, etc.).
In Romania, aceasta tendinta s-a accentuat in ultima perioada iar in prezent piata ambalajelor returnabile este in prezent de 30% in timp ce in 1993 era de aproape 90%.
Uita-te daca e cu pulpa sau nu - ca sa nu cumperi
aâ¬oUita-te daca e cu pulpa sau nuaâ¬?, se aude deseori prin magazine. Pulpa a devenit un criteriu de cumparare pozitiv pentru sucurile naturale din fructe: majoritatea consumatorilor au impresia ca un suc, cu cat are mai multa pulpa, adica cu cat este mai gros, este mai bun, adica are un continut mai mare de fruct. Fals!
Pulpa de fruct este de fapt ceea ce ramane dupa ce se stoarce zeama din fruct: coaja, seminte si partea mai consistenta frcutuli. Ea este uscata, apoi maruntita si adaugata bauturilor pentru a mari consistenta acestora.
De fapt, tocmai zeama care se stoarce dintr-un fruct trebuie urmarita. In jargon, se numeste juice, iar sucurile se impart chiar dupa criteriul ponderii de juice natural, afirma expertii. Conform acestui criteriu, bauturile de acest gen se clasifica in aâ¬ostill-drinkaâ¬?, cunoscute generic si impropriu in Romania sub numele de aâ¬osucaâ¬?, cu un continut de juice de la 0% la 24%, nectar, care contine intre 24% si 99% juice si juice-ul propriu-zis - cu 100% juice.
Exista chiar fructe din care nu se pot face juice-uri, de exemplu piersica sau caisa, pentru ca ar fi prea consistente, avand aspectul unui piure. Din aceste fructe se pot face nectare si still drinks.
Sistemul legal local nu obliga producatorii sa precizeze pe ambalaje continutul sucului si ce anume inseamna acest continut. Un producator oarecare poate scoate pe piata o bautura cu 0,2% juice si cu pulpa, iar consumatorul prefera acest produs fata de juice-ul propriu-zis, pentru ca nu stie ce inseamna pulpa.
Un alt element care favorizeaza produsul cu un continut redus de juice si pulpa este pretul mai mic decat la juice, fiind evident mai ieftin de fabricat: dintr-un fruct iese de obicei mai putina zeama decat pulpa, iar zeama este net superioara calitativ pulpei.
Prigat este lider in piata still-drink cu 41% si in piata nectar cu 40%, sustine studiul. La juice are pozitia trei, pe o piata fragmentata, cu multi competitori, unde leader este Santal cu o cota de 40%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
