Guvernul a respectat, in cele din urma, obligatia de a trimite la Parlament proiectul bugetului de stat pe 15 octombrie, insa inceperea dezbaterilor a fost programata de-abia pe 17 noiembrie. "Probabil ca doresc sa dezbata inainte proiectul Codului Fiscal. Speram ca legea bugetului se fie aprobata pana la sfarsitul lui noiembrie - inceputul lui decembrie", afirma ministrul finantelor, Mihai Tanasescu.Votarea bugetului pe 2004 in Parlament tine in loc aprobarea de catre guvern a bugetelor companiilor nationale care au incidenta directa asupra bugetului de stat prin schema de subventii de care acestea urmeaza sa beneficieze - in special din sectorul cailor ferate si minier. "In special companiile care primesc subventii de la stat si cele din caile ferate sau minerit vor avea bugete echilibrate. Veniturile bugetare pentru aceste companii sunt dimensionate la un nivel care sa nu le dea motive sa acumuleze noi arierate. Vream ca pentru prima data bugetele respective sa fie executate pana la capat", spune Mihai Tanasescu."Contribuabilii persoane fizice nu trebuie sa aiba nici un avantaj fiscal de pe urma bugetului pe 2004. Cel mai important este ca banii alocati sa fie cheltuiti cat mai bine", sustine ministrul finantelor.Anul viitor, guvernul intentiona sa finanteze proiecte de investitii in infrastructura prin majoarea deficitului bugetar, varianta respinsa insa de FMI. Ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, afirma ca modalitatea de finantare a proiectelor in cauza va constitui unul din subiectele de negociere cu reprezentantii Fondului, in cursul misiunii programate pentru prima parte a lunii noiembrie. Ca alternativa la sursele bugetare, finantarea ar putea fi asigurata din veniturile obtinute din privatizare ori in parteneriat public-privat. Ministrul finantelor propune ca, incepand de anul viitor, aceste venituri sa nu mai fie folosite pentru reducerea datoriei publice, ci pentru alte destinatii, inclusiv investitii publice.
Proiecte de investitii, din surse externe
In vederea acoperirii necesitatilor de finantare, ministerul finantelor va propune pentru 2004 o majorare a plafonului de indatorare externa, peste nivelul de 3,4 miliarde de dolari stabilit pentru 2003."Putem merge pe un plafon mai ridicat. Lista obiectivelor de investitii nu este inca finalizata, insa dorim sa ne axam in 2004 pe trei-patru obiective mari de investitii in sectorul energetic, precum si in domeniul mediului. Vrem sa majoram plafonul in functie de capabilitatile de cheltuire eficienta a banilor", spune Tanasescu.El afirma ca Ministerul Finantelor va finaliza in saptamanile urmatoare, un proiect de revizuire a cheltuielilor publice. Acesta va include o usoara scadere a sumelor alocate pentru plata dobanzilor aferente datoriei publice, limitarea cheltuielilor de personal si diminuarea subventiilor.Astfel, cheltuielile de personal vor scadea de la o pondere de 5% din Produsul Intern Brut in prezent la 4,8%-4,9%, in timp ce nivelul subventiilor de la bugetul de stat va fi diminuat cu 1,5% din PIB pina in 2007.
Finantarea deficitului, inca in discutii
Ministrul finantelor spune ca inca nu a fost definitivata strategia de finantare a deficitului bugetar in 2004. Initial, Finantele intentionau sa finanteze deficitul in proportii egale de pe piata interna, respectiv de pe piata externa. Tanasescu afirma ca scenariul va fi revizuit, in urma discutiilor cu banca centrala, care se plange de nivelul prea mare al costurilor pe care le suporta cu sterilizarea surplusului de lichiditate de pe piata interna. "Este clar ca nu putem lasa BNR cu un asemenea nivel foarte ridicat al costurilor. Va fi un mix de finantare interna/externa, in functie de cat va putea suporta si banca centrala", promite Tanasescu. El sustine ca bancile se vor convinge intr-un timp foarte scurt ca titlurile de stat ofera o dobanda in concordanta cu tendinta de scadere a inflatiei. De asemenea, ministrul finantelor afirma ca reprezentantii Asociatiei Romane a Bancilor l-au asigurat ca au incredere in prognozele oficiale privind inflatia. "Pentru scadentele scurte am inceput si noi sa majoram dobanzile pentru ca exista o expectatie a pietei in acest sens si trebuie sa-i raspundem", spune Tanasescu.Desi prognoza de crestere a PIB pe anul in curs a fost revizuita in sens negativ, de la 5,2% la 4,8% - si chiar si aceasta apare improbabil de atins - pentru 2004 este anticipata o rata de crestere de nu mai putin de 5,5%. Prognoza se bazeaza pe o formare bruta de capital fix care ar trebui sa urce cu 13% si o productie industriala in crestere cu 5,2%. Tabloul macroeconomic luat in calcul la constructia bugetului pe 2004 este completat de perspectiva mentinerii tendintei de apreciere a leului, in paralel cu scaderea inflatiei la 9%.O modificare importanta la nivel de taxe si impozite este alinierea de la 1 ianuarie 2004 a impozitului pe profit platit de companiile cu activitate de export la cota standard de 25%, de la 12,5% in 2003. Exportatorii isi pierd astfel pozitia fiscala favorabila detinuta timp de patru ani, incepand din 2000, cand impozitul pe profit le-a fost redus la 5%. Iar aceasta relaxare fiscala s-a vazut din plin in cresterea constanta a exporturilor, care au ajuns in pozitia de motor principal de crestere economica. Firmele exportatoare au suportat relativ bine majorarea impozitului pe profit la 12,5% de la 1 ianuarie 2003. Ramane de vazut cum se vor descurca in 2004. Pentru stimularea productiei de export, Executivul a decis sa aloce, in 2004, 2.970 de miliarde de lei sub forma de bonificatii de dobanda si garantii la export, asigurarea si reasigurarea creditelor de export si a creditelor de productie.Aceasta suma este cu peste 50% mai ridicata decat in 2003, excluzand efectele inflatiei prognozate pentru acest an si urmeaza sa fie alocata in principal prin instrumentele de stimulare a exportului administrate de Eximbank.PIB estimat pentru anul viitor se ridica la 2.143.900 miliarde de lei (aproximativ 53,46 miliarde de euro). De asemenea, deficitul de cont curent ar urma sa se situeze anul viitor la un nivel de 2,4 miliarde de euro. Cheltuielile bugetului de stat cu dobanzile aferente datoriei publice sunt prevazute sa insumeze circa 995 milioane de euro. In 2004, ponderea veniturilor incasate la bugetul general consolidat ar urma sa scada usor pana la 30,1%, fata de un nivel programat de 30,4% in 2003.
0,5% pentru un fond neinfiintat
Chiar daca tot nu este clar cine si cum va beneficia de banii in cauza, agentii economici vor continua anul viitor sa plateasca o contributie de 0,5% din fondul brut de salarii la inca neinfiintatul Fond national de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale.Sumele respective urmau sa fie colectate de Fondul National de Asigurare pentru Accidente de Munca si Boli Profesionale, institutie care inca nu exista. Asa incat banii vor fi stransi in continuare si admninistrati de Casa Nationala de Pensii.Fondul trebuie infiintat din 2002, potrivit Legii 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, care prevede ca firmele datoreaza o contributie cuprinsa intre 0,5% si 4% din fondul brut de salarii, in functie de clasa de risc specifica fiecarei categorii de locuri de munca.Jumatatea de punct procentual din fondul brut de salarii, nu prea bagata in seama, ridica la 49,5% nivelul total al contributiilor de securitate sociala care va trebui platite in 2004, desi autoritatile prefera sa vorbesca doar de 49%. Companiile vor suporta contributii totale de 33%, beneficiind de o reducere de trei puncte procentuale fata de 2003, in timp ce in cazul salariatilor va fi mentinut nivelul contributiilor la 16,5% din salariul brut.Gheorghe Gherghina, secretar de stat in Ministerul Finantelor, afirma ca Guvernul a analizat intr-o prima lectura, in sedinta de saptamina trecuta, un proiect de ordonanta de urgenta privind infiintarea Fondul National de Asigurare pentru Accidente de Munca si Boli Profesionale. Executivul intentioneza sa mentina in 2004 contributia de numai 0,5% fara majorarile de pana la 4% in functie de categoriile de risc. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
