Printr-o masura drastica si ieftina din punct de vedere al costurilor de sterilizare, BNR a hotarat marti sa aplice o corectie creditului in lei dupa ce multa vreme s-a chinuit sa-l incurajeze in defavoarea creditului in valuta.
Majorarea cu patru puncte a rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru sursele atrase de banci in lei, cu scadente mai mici de doi ani, readuce acest instrument administrativ la nivelul din urma cu patru ani, cand BNR incepea reducerea rezervelor la lei in paralel cu majorarea celor la valuta.
Banca Nationala nu apeleaza la dobanda ca principal instrument de politica monetara, ci prefera sa recurga din nou la o masura administrativa, cu eficienta sigura: BNR "ia sange" bancilor rapid si la costuri minime, in conditiile in care rezervele in lei sunt remunerate cu 1,7% pe an, spre deosebire de operatiunile de sterilizare, la care banca centrala ar urma sa plateasca dobanzi de pana la 8,75% pe an.
De cateva luni, Banca Nationala publica date statistice care indica la prima vedere o temperare a creditului in lei, ceea ce ar sugera ca alte masuri administrative precum majorarea rezervelor minime la valuta pana la 40% din pasivele totale in moneda straina si plafonarea soldului de credite in valuta pentru fiecare banca ar fi dat rezultate.
Imaginea este insa inselatoare din moment ce mari banci membre ale unor grupuri internationale n-au intarziat sa exporte o parte din creditele in valuta, tendinta devenind vizibila in conditiile in care activele totale raportate la BNR au consemnat in unele cazuri scaderi substantiale la sfarsitul trimestrului I comparativ cu nivelurile din decembrie 2005.
Acum, bancile sunt impinse sa gaseasca solutii si pentru creditarea in lei, astfel incat BNR sa poata privi un tablou care sa-i placa.
Odata cu intrarea in Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, pentru BNR va fi din ce in ce mai putin eficient sa pastreze astfel de masuri administrative, in conditiile in care bancile straine vor putea opera direct pe piata. Desi nu mai este mult pana atunci, BNR continua sa majoreze nivelul rezervelor obligatorii, marind discrepanta fata de nivelurile inregistrate chiar in tarile vecine.
"Bancile vor incerca sa gaseasca solutii astfel incat sa mearga inainte, in timp ce BNR isi face datoria de a monitoriza evolutiile din economie", a comentat pentru ZF Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB).
El crede ca unele banci vor lua asupra lor integral costul suplimentar indus de majorarea rezervelor la lei, pentru a nu pierde anumite oportunitati deja vizate, iar altele vor transfera tot costul in sarcina clientului, prin majorari de dobanzi sau/si de comisioane.
"Cel mai putin placut este ca apare posibilitatea sa asistam din nou la reduceri ale dobanzilor acordate la depozitele atrase, ceea ce ar avea efecte deosebit de neplacute", a declarat Ghetea. Seful ARB considera ca intr-un asemenea scenariu clientii ar fi impinsi sa-si cheltuiasca economiile in consum, in conditiile in care tot mai multe banci ar ajunge sa ofere dobanzi derizorii, din care statul retine si un impozit de 16%.
Chiar daca ar fi avut ocazia sa majoreze dobanda de politica monetara cu mai mult de 0,25 puncte procentuale, dat fiind contextul international, BNR nu a facut-o, gandindu-se probabil inclusiv la costurile de sterilizare, dar si la conservarea spatiului de manevra obtinut.
La ce masuri va recurge insa daca nu va fi multumita de rezultatul obtinut prin majorarea rezervelor minime obligatorii la lei pana la 20%?
"Este clar ca BNR ar fi dispusa sa mai faca o miscare de crestere a rezervelor daca va considera ca viteza de crestere a creditului in lei ramane prea mare", spune Cristian Sporis, director executiv - trezorerie si arbitraj la Raiffeisen Bank.
El crede ca BNR ar fi majorat oricum rezervele pentru ca a vazut creditul crescand foarte repede, decizia nefiind determinata de perspectiva cresterii deficitului bugetar.
"Ambele masuri - majorarea dobanzii cu 0,25 puncte si cresterea RMO de la 16 la 20% - au avut in vedere in ultima instanta continuarea procesului de dezinflatie care este amenintat atat de noua cifra de deficit bugetar, cat si de accelerarea creditului", comenteaza Valentin Popovici, analist la ABN Amro Romania.
Popovici estimeaza ca majorarea RMO va duce la o crestere a costului creditului cu circa 0,35 puncte procentuale in cazul bancilor care vor dori sa-si pastreze marjele actuale neschimbate.
"Totusi, datorita concurentei de pe piata si dorintei bancilor de a acapara cota de piata, cred ca acestea vor prefera sa nu creasca dobanzile la creditul in lei, ci sa isi reduca marjele. Depinde de strategia fiecarei banci in ultima instanta si de apetitul populatiei pentru credite, care ma astept sa ramana ridicat", a declarat Valentin Popovici.
Cristian Sporis este de parere ca majorarea RMO va fi resimtita mai ales de bancile cu bilanturi mai mici, dar care au fost si cele mai agresive in reducerea dobanzilor la creditele in lei. El nu vede spatiu de manevra suplimentar pentru ingustarea marjelor, astfel incat anticipeaza posibile cresteri de dobanda la creditele in lei.
"Ma tem ca presiunile concurentiale vor limita cresterea dobanzilor la credite si ca BNR va reactiona prin cresteri si mai agresive ale RMO", spune Dorin Badea, dealer-sef la Bancpost.
El considera ca BNR se afla intr-o pozitie relativ sensibila din punctul de vedere al balantei credit in lei versus credit in valuta, mai ales dupa ce s-a luptat sa-l descurajeze pe acesta din urma. Pana la urma, scopul BNR este sa limiteze cresterea creditului neguvernamental atat in lei, cat si in valuta, pastrand insa mai atractiv creditul in lei. Cum anume?
"O solutie aparenta ar fi cresterea si mai mare a rezervei pentru valuta, insa problema este ca, pe de o parte bancile au gasit deja solutii pentru astfel de masuri, iar pe de alta cresterea costurilor cu rezerva pentru banci, care nu pot fi transmise catre creditele cu dobanzi sau marje fixe, poate crea un risc sistemic la un moment dat, lucru pe care, desigur, BNR nu si-l doreste", atentioneaza Dorin Badea.
De altfel, Valentin Popovici de la ABN Amro apreciaza ca finantarile in euro raman mai atractive decat cele in lei, o inversare putand aparea peste cel putin un an.
Cat priveste influenta masurilor BNR asupra produselor de economii ale bancilor, el nu intrevede vreo schimbare.
"Cresterea ratei de referinta ar oferi bancilor posibilitatea sa creasca dobanda la depozite, insa majorarea RMO la lei este echivalenta cu o crestere a costului rezervei intr-o masura similara, ceea ce conduce la situatia de dinaintea deciziei pentru partea de pasive a bancilor", spune Popovici.
Dorin Badea este de parere ca majorarea rezervei implica un cost ceva mai mare de 0,25 puncte procentuale - cu cat creste dobanda de politica monetara, astfel ca in niciun caz nu rezulta vreun stimulent pentru banci sa creasca dobanzile la depozite.
Majorarea dobanzii de politica monetara cu numai 0,25 puncte este privita de analisti drept o masura conservatoare, cu un efect "insesizabil" pentru piata si care nu poate fi vazuta decat ca pe o aliniere la cresterile de dobanda inregistrate la euro si dolari.
Dincolo de toate, bancile comerciale acuza frecventa mare cu care Banca Nationala manipuleaza un instrument agresiv precum rata rezervelor minime obligatorii.
De la inceputul lui 2006, banca centrala a jonglat deja de trei ori cu ratele de rezerva, intai la valuta si acum la lei, instabilitatea afectand posiblitatea bancilor de a-si fundamenta deciziile pe baza unor costuri previzibile.
De asemenea, bancherii considera incorecta lipsa diferentierii intre sursele existente si cele noi atrase atunci cand BNR impune o rezerva crescuta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
