Din 2004 pana astazi, desi veniturile companiei de drumuri au crescut in mod constant, de la un nivel de 1,6 mld. lei acum trei ani la 3,3 mld. lei in 2006, in tot acest timp cheltuielile au fost mai mari decat bugetul alocat. Deficitul este prezent si in cazul datelor la 10 luni pe anul curent, la venituri de 1,845 mld. lei compania avand cheltuieli de 2,739 mld. lei.
Cheltuielile Companiei Nationale a Autostrazilor si Drumurilor Nationale (CNADNR) s-au ridicat in primele zece luni ale anului curent la cifra de
2,739 mld. lei, cu doar 26 mil. lei mai mult decat in perioada similara a anului trecut.
In contextul in care sunt in derulare proiecte mari de infrastructura rutiera, cum ar fi autostrada Transilvania, programul de reabilitare a drumurilor nationale sau contractele de deszapezire pe perioada iernii, bugetul companiei va trebui sa fie din ce in ce mai mare, pentru a asigura si derularea proiectelor incepute anul acesta si pe cele din 2008.
Bugetul de stat nu este suficient de darnic fata de compania de drumuri, in ciuda unei lipse evidente de infrastructura rutiera, dovada ca pentru anul in curs compania a primit cu 400 mil. lei mai putin de la stat decat ar fi avut nevoie, in timp ce in 2008 deficitul este estimat sa atinga nivelul de 6,1 mld. lei. CNADNR, organismul care deruleaza proiectele de infrastructura rutiera ale Ministerului Transporturilor, a subliniat insa in mai multe randuri ca sunt bani. Mihai Grecu, directorul general al companiei, a declarat recent ca vrea "sa spulbere mitul ca nu exista bani" pentru drumuri. Cu toate acestea, tot el a declarat in nenumarate randuri ca nu sunt suficienti bani pentru exproprieri, constructorii stand degeaba pe unele tronsoane pentru ca nu au unde construi sau turna asfalt. Conform bugetului CNADNR, la capitolul intretinere a drumurilor deficitul este de circa 400 mil. lei, de la bugetul de stat fiind alocat 1 mld. lei, fata de un necesar de 1,4 mld. lei. In cazul reabilitarii de drumuri nationale numai 85,53% din totalul necesar au fost acoperite de buget, respectiv 387 mil. lei, fata de 453 mil. lei.
Anul viitor va fi unul foarte greu pentru bugetul companiei de drumuri, tinand cont ca Grecu a anuntat ca vor fi scoase la licitatie noua proiecte de autostrada, care vor totaliza circa 275 de km si vor avea o valoare de executie estimativa de minimum 2,4 mld. euro.
Compania de autostrazi estimeaza ca in 2008 va avea cheltuieli de circa 15,5 mld. lei, in timp ce veniturile se vor plasa la circa 5,7 mld. lei, oferind astfel o acoperire de numai 37,14%, conform datelor furnizate de CNADNR.
Numai la capitolul reabilitare de drumuri nationale deficitul urca pana la 510 mil. lei, in timp ce pentru modernizarea drumurilor nationale si constructia de variante ocolitoare se estimeaza venituri de 470 mil. lei de la bugetul de stat, cheltuielile fiind estimate la circa 2,6 mld. lei.
Intarzierea procesului de expropriere in lipsa unei strategii de dezvoltare a sistemului national de autostrazi a adus pierderi foarte mari bugetului de stat, cel mai bun exemplu fiind soseaua de centura a Capitalei. "Cinci milioane de euro ne-ar fi costat in 2005 exproprierile pentru Centura Bucuresti, in timp ce acum ne-ar putea costa 300 de milioane de euro", a declarat recent Grecu, in cadrul unui seminar pe teme de infrastructura.
Reprezentantii Bechtel, constructorul autostrazii Transilvania, cel mai mare proiect de infrastructura rutiera din regiune, respectiv 415 km de autostrada si o valoare initiala de executie de 2,24 mld. euro, au atras deja atentia asupra necesitatii unui ritm bun de finantare. Michael Mix, project manager al autostrazii, a declarat recent ca Bechtel munceste in acest moment in valoare de 1 mil. euro pe zi, urmand ca in urmatorii ani valoarea sa creasca pana la un varf de trei milioane de euro pe zi.
O dovada a lipsei de fonduri este si faptul ca CNADNR a anuntat ca vor fi scosi la licitatie pentru concesionare circa 1.400 de km de autostrada, evaluati de compania de drumuri la circa
4,7 mld. euro. Ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a recunoscut ca bugetul de stat nu poate suporta integral acest efort financiar, solutia aleasa fiind concesionarea, constructorul preluand astfel o parte din presiunea finantarii, urmand sa-si recupereze banii prin incasarea unei taxe de drum.
Ministrul a explicat ca acesta este de altfel si modelul adoptat de mai multe state europene care au aderat de curand la UE.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
