Caută doar în titlu
Analiză

Cum am ajuns aici? Industria locală pentru infrastructură este la pământ tocmai acum, când vin miliardele de euro de la UE: Drumurile din România sunt construite cu materie primă din Polonia, Italia sau Turcia

Pe plan local există producători care spun că se văd nevoiţi să apeleze la importuri pentru a-şi fabrica produsele din portofoliu, în condiţiile în care în România multe dintre materiile prime necesare nu se mai produc.

Vopsea pentru marca­je­le ru­tie­re, ţevi şi ca­bluri pentru re­ţele­le de utilităţi, bitum, oţel-be­ton sunt nu­mai câteva dintre ma­teriile prime pe care Ro­mâ­nia le importă atunci când vine vor­ba de con­strucţia drumurilor, în lipsa unei pro­duc­ţii locale care să sus­ţină nevoile. Aşa se face că, în con­di­ţiile în care preţurile mate­rialelor do­boară record după record, evo­luţia pro­iectelor de infrastructură din Ro­mâ­nia stă sub semnul întrebării, după cum spuneau recent oficialii Aso­ciaţiei Ro­mâ­ne a Con­struc­torilor de Autostrăzi (ARCA).

„Într-adevăr, importăm multe mate­ria­le, precum parapeţi sau vopsele, dar în ca­zul altora avem şi producţie locală. Dacă se gă­seşte mai ieftin în alte ţări, se cumpără de acolo. Nu este totuşi o tragedie că im­portăm anu­mite materiale, mare parte din ceea ce se foloseşte la drumuri şi căi ferate vine totuşi din România“, spune Ionuţ Ciurea, direc­to­rul execu­tiv al aso­ciaţiei Pro Infrastructură.

De la începutul anului 2021, industria materialelor de construcţii se con­frun­tă cu scumpiri de până la 40% ale materiei prime. La fina­lul anului trecut, state pre­cum Turcia, Federaţia Rusă şi China au imple­men­tat măsuri de pro­tecţie a pieţelor proprii, re­du­când expor­tu­rile de materii prime şi de ma­te­riale de con­struc­ţii, în în­cercarea de a-şi sus­ţi­ne pro­priile economii.

De unde importă Ro­mâ­nia ma­teriale pen­tru a-şi construi drumurile şi auto­stră­zile? Din Franţa şi Italia vin ma­terialele geo­sin­tetice, tot din Italia vin parapeţii şi vopse­lele pentru mar­caje ru­tiere, din Turcia şi Rusia vin ţevile şi ca­blurile folosite în lucrările de uti­lităţi şi oţel-betonul, iar din Polonia, Ungaria şi Serbia bitumul.

Pe plan local există produ­că­tori care spun că se văd ne­voiţi să ape­leze la impor­turi pentru a-şi fa­brica produsele din porto­fo­liu, în con­diţiile în care în România mul­te din­tre materiile pri­me nece­sare nu se mai produc.

„Importăm inte­gral materiile prime de ba­ză pentru că, din pă­cate, nu avem produ­cători in­terni. Ne-am dori să cumpărăm din Româ­nia pentru că am scur­ta lanţurile lo­gistice şi am scădea nivelurile de stoc, dar nu avem de unde“, spunea recent Alexandru Stânean, CEO al TeraPlast, compania-ma­mă a grupului din construcţii TeraPlast.

Iar problema se propagă şi în alte sectoare al industriei construcţiilor, nu numai în infrastructură. Wetterbest, de pildă, un producător de acoperişuri, şi-a făcut intrarea în top 500 de importatori în 2020 tocmai din cauză că a fost nevoit să mărească valoarea importurilor. Dorinţa de extindere a businessului, coroborată cu dificultatea industriei româneşti de a asigura necesarul de materii prime pentru piaţa materialelor de construcţii, a făcut ca această companie să realizeze importuri de 25 de milioane de euro în 2020, după cum spuneau recent reprezentanţii acesteia.

Explozia preţurilor materiilor prime şi a materialelor de construcţii, la care se adaugă aplicarea neuniformă a legislaţiei achiziţiilor publice, ar putea avea un impact negativ direct asupra pieţei de construcţii, prin insolvenţe şi falimente, a proiectelor de infrastructură aflate în derulare, prin blocaje, dar şi indirect, asupra evoluţiei PIB şi a bugetului de stat, în lipsa intervenţiei imediate a autorităţilor publice centrale, avertizau recent oficialii ARCA (Asociaţia Română a Constructorilor de Autostrăzi).

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.