Aleph Story

BEST OF THE WEEK. Cum şi de unde se va reduce bugetul sau deficitul bugetar în 2021?

31.01.2021, 18:00 566

ALEPH STORY 28.01.2021

Cristian Hostiuc: Cum şi de unde se va reduce bugetul sau deficitul bugetar în 2021? Guvernul Cîţu trebuie să reducă deficitul bugetar în valoare nominală cu aproape 20 de miliarde de lei, o sumă foarte mare faţă de 2020. Bugetul nu este încă aprobat, probabil că vom intra în luna februarie sau în a doua parte a lunii februarie cu bugetul aprobat, dacă guvernul Cîţu va reuşi să convingă că poate să crească veniturile bugetare cu 20 de miliarde de lei şi să reducă deficitul bugetar cu 20 de miliarde. În total avem o lipsă de 40 de miliarde de lei. Şi apropo şi de asta, ca să fac o scurtă istorie, preşedintele Băsescu şi Guvernul Boc, au redus salariile bugetarilor în 2010 cu 25%, în condiţiile în care la vremea respectivă aveam un deficit de 4 miliarde de lei. Deci acuma, deficitul sau lipsa banilor ţine de 10 ori mai mult. Felix, hai să vedem care sunt şansele de a avea în prezentarea bugetului pe 2021, deja intrăm în luna februarie şi care sunt şansele Guvernului de a avea un buget credibil şi de a avea venituri mai mari şi un deficit bugetar mai mic?

Felix Drăghici: Este un soi de scenariu al fericirii pe care îl auzim în acest moment. Este un an foarte complicat. Ministrul Economiei vine şi spune "nu putem plătii bani către firme, pentru că nu avem buget". Asistăm la un blocaj absolut real, într- un moment foarte dificil, în care practic nu mai ai unde să te duci, pentru că nu mai zboară nimic în afară. Majoritatea ţărilor occidentale reuşesc să închidă din nou într-un lockdown, al treilea care este disimulat deocamdată, motiv pentru care suntem noi cu noi şi gândurile noastre. Ni le auzim mai tare decât au fost vreodată.

Cristian Hostiuc: Şi sună aşa ca la păcănele. Ai deja un deficit, adică trebuie să faci rost de 40 de miliarde de lei.

Felix Drăghici: Mi se pare o comparaţie foarte reuşită, e un moment de păcănele la Guvernul Cîţu, în care depinde foarte mult cum tragi maneta. Dacă sunt norocoase, pentru că vorbeam împreună, anul trecut România a încasat peste 20 de miliarde mai mult decât în 2019 la buget, ceea ce a fost o mare surpriză.

Cristian Hostiuc: Nu, nu au fost 20 de miliarde. Oricum veniturile bugetare au fost mai mari decât în 2019, dar deficitul bugetar a explodat. Noi trebuia să avem un deficit bugetar în jur de 40 de miliarde de lei şi probabil că vom fi aproape de 100 de miliarde.

Felix Drăghici: Deci 20 de miliarde de euro trec mai departe, merg pe progresii şi mergem direct în euro. 20 de miliarde de euro, plus un risc potenţial de 8 miliarde, cele 4, plus la venituri cele 4 - pe care nu reuşim să le acoperim la costuri. E un moment în care Guvernul ar trebui să fie de dreapta şi să vină să spună restructurare. Restructurarea să ştii, că împreună am trăit momente dintr-astea de-a lungul anilor, înseamnă totuşi că are o valoare pozitivă, oricâtă durere, oricâtă suferinţă aduce, pentru că ea reaşează activitatea economică la finalul zilei pe principii corecte. Pot fi plătiţi mai mult, cei care muncesc mai mult, cei care aduc valoare mai multă în sistem, plătiţi mai puţin cei care stau şi cum se spune la stat „freacă menta”.

ALEPH STORY 25.01.2021

Cristian Hostiuc: Tu ai discuţii cu diferiţi, cum spunem noi, cârciumari. Ei ce simt? Care este pulsul lor?

Costi Mocanu: Au suferit. Au tremurat. Au venit cu bani de acasă.

Cristian Hostiuc: Dincolo de facilităţile date de guvern?

Costi Mocanu: Sigur că da. Au venit cu bani de acasă, au fost nevoiţi să îşi ţină întâi de toate angajaţii buni. Sigur, guvernul vine la tine şi îţi spune, cunoaştem cu toţii că industria asta nu propune salarii atractive în contracte.

Cristian Hostiuc: Sunt salariile şi la nivel minim şi în rest toată lumea este plătită din bacşiş sau la negru sau plicul.

Costi Mocanu: Vine celebrul "tips". Este o chestiune pe care nu o întâlnim doar în România. Aşa este peste tot. Şi în momentul în care a venit guvernul şi a dat acel ajutor de şomaj tehnic, el evident fiind calculat pe baza salarială oficială. Nu puteau să trăiască din chestiunea aia şi atunci ca să îţi asiguri continuitatea, este o formă de speranţă, să îţi asiguri continuitatea unor angajaţti de calitate trebuie să îi plăteşti. Sigur, care aveau posibilităţi. Şi în pandemie românii s-au dus şi au găsit de lucru, şi în Germania, şi în Italia. Şi sunt oameni care foarte clar, odată plecaţi afaă pot rămâne acolo.

Cristian Hostiuc: Mai greu să se întoarcă în România. Dar online-ul, livrările online nu compensează pierderea din lockdown?

Costi Mocanu: Nicidecum. S- a mai şi dezvoltat o pasiune alternativă pentru gătitul acasă. Devine cool, trendy.

Cristian Hostiuc: Vorbeam cu cineva care a livrat sau vindea cuţite, toate ustensilele pentru acasă şi el în pandemie a crescut.

Costi Mocanu: Da. Oamenii au regăsit plăceri sau au făcut cunoştinţă în premieră cu plăceri pe care nu le cunoscuseră până atunci. Socializarea cu cei din jurul tău. Cu cei din familia ta, cu care, paradoxal, ar trebui să fii cel mai apropiată dar abia acum am constatat că ne recunoaştem şi ne regăsim unii pe alţii stand foarte mult alături de ei când obişnuitul nostru, cotidianul nostru de la muncă ne interzice. Din când în când mai deschizi şi restaurantele cu 30%.

ALEPH STORY 26.01.202

Adelina Mihai: Nu ştiu în ce măsură ne putem aştepta la o scădere a impozitării pe salariile mici. Ce zic guvernanţii? Care este statusul acestui topic?

Irina Ursu: Ştim că în programul de guvernare al celor de la USR Plus, ei promiteau această taxă zero pe salariul minim şi am văzut recent că a ieşit ministrul economiei Claudiu Năsui să spună că de anul viitor vor fi anumite domenii care se vor bucura de zero taxe pe salariu minim. Acum încă nu au fost comunicate exact domeniile unde se va aplica această măsură dar o aşteptăm cu interes.

Adelina Mihai: Este de văzut pentru că avem IT-ul, sectorul cu 1.500 de euro salariu care are o scutire de impozit de 10% de foarte mulţi ani şi a fost mereu contestat de către unii. Avem sectorul construcţiilor unde salariul minim este mai mare decât salariul minim din alte domenii. Iarăşi un sector care a avut nevoie de această creştere pentru că avea un deficit colosal de angajaţi. Şi iarăşi mai avem un salariu minim diferenţiat pentru studii superioare pentru că acesta a existat până prin 2011 dacă nu greşesc şi a fost eliminat, după care a fost reintrodus anul trecut şi asta a fost o măsură bine văzută. Însă, în ceea ce priveşte scăderea taxării pe salariu, am şi eu nişte statistici care, nu ştiu cum să zic, sunt circumspectă în ceea ce priveşte o astfel de măsură venită de la guvern pentru că taxele şi impozitele colectate din salarii sunt foarte mari. Masa salarială din România, că să îţi dau un exemplu, adică totalitatea tuturor salariilor şi impozitelor aferente, este de 80 de miliarde de euro aproximativ. Ne apropiem undeva la 40% din PIB dar am fost şi la 30-35% din PIB, în timp ce în state precum Germania sau în statele nordice masa salarială, salariile, valoarea adăugată brută din economie, este undeva la 50-60% din PIB. Deci noi încă mai avem de recuperat decalaje până să ajungem la acea aşa numită convergenţă cerută de UE.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO