Aleph Story

ALEPH STORY: Vom lucra 4 zile pe săptămână, dar vom fi plătiţi pentru 5 zile? Primul mare angajator român care ia în calcul săptămâna de lucru de 4 zile. O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Irina Ursu, editor-prezentator STIU

04.01.2021, 18:15 2562

ZF şi Aleph News, cel mai nou post de televiziune din România, vor avea în fiecare zi de la ora 18.00 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF o discuţie legată de unul dintre subiectele importante ale zilei, indiferent că este politic, social, cultural, economic sau de business.

O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist ZF, şi Irina Ursu, editor-prezentator Aleph News- ŞTIU.

 

Adelina Mihai: Dorel Simiz, unul dintre cei mai mari antreprenori din industria textilă din România a luat o decizie istorică pentru angajaţi, aceea de a le permite o săptămâna de lucru de patru zile. Cum se explică această decizie luată într-o industrie oarecum neobişnuită pentru astfel de beneficii?

 

Irina Ursu: În ultimii ani angajatorii tot au căutat soluţii astfel încât să aibă angajaţi cât se poate de motivaţi şi fericiţi la locul de muncă. Cred că toată lumea îşi dă seama că nu poţi face profit, nu poţi avea succes dacă nu ai angajaţi motivaţi, dacă ai angajaţi nefericiţi, obosiţi şi cărora nu le place să vină la serviciu şi încearcă tot felul de modele de motivare a angajaţilor. E interesant că nu e prima dată când auzim de o săptămână de lucru de doar 4 zile însă e inedit, e inedită industria în care este aplicată această măsură pentru că ne gândim la angajaţi din zona blue collar, pentru care contează dacă merg la muncă, ei practic produc mai multă marfă care poate ulterior să fie vândută. Deci ne putem gândi că o zi în minus ar putea duce la o diminuare a comenzilor sau a mărfii care export.

 

Adelina Mihai: O scădere în producţie practic.

 

Irina Ursu: Doar că pe de altă parte sunt alţii care spun că poate fi vorba de o eficientizare a costurilor. Dacă ne gândim că într-o zi a săptămânii poate nu ai comenzi suficient de multe astfel încât ele să fie profitabile şi de multe ori, spre exemplu, costurile cu utilităţile într-o zi de lucru ar putea fi mai mari decât comenzile în sine şi atunci poţi vorbi de o uşoară economie prin reducerea săptămânii de lucru la doar 4 zile. Însă, dincolo de asta ne gândim că vorbim de angajaţii care sunt dintre cei mai prost plătiţi în România. Vorbim de salariul minim pe economie pe care îl primesc cei din industria textilă şi o zi în plus ar putea să ii ajute, mai ales în acest context al pandemiei, când copiii nu merg la şcoală, e nevoie mai mult decât oricând de acest echilibru între viaţă profesională şi viaţă personală. Vrem să stăm cu familia, vrem să stăm cu copiii astfel încât să fim ceva mai fericiţi şi mai productivi. Am avut prima companie, Web Digital, care a implementat săptămâna de lucru de 4 zile. E drept, vorbim despre o agenţie care activează în industria această creativă, unde poate acea zi în plus nu face neapărat diferenţa. Ei implementau acest sistem în anii pari şi şi au dat seama că angajaţii sunt mult mai productivi în patru zile decât erau în cinci zile. Deci există viitor pentru acest beneficiu.

 

Adelina Mihai: Cu alte cuvinte, lipsa angajaţilor de la fabrică dintr-o zi se poate traduce în câteva mii de euro de comenzi neefectuate, de marfă neprodusă, pe când la o agenţie de marketing nu păţeşti nimic dacă îi dai clientului cu o zi mai târziu un raport.

 

Irina Ursu: În general nu ar trebui să fie probleme, însă, de obicei, în companiile unde se implementează această săptămâna de 4 zile există şi o schimbare a felului în care arată programul. Mă uitam la cei de la Microsoft, care au implementat proiectul acesta de patru zile pe săptămâna lucrate şi atunci angajaţii aveau nişte reguli foarte clare. Nu trebuiau să stea în meetinguri mai mult de 30 de minute. Sau nu trebuia să mai piardă foarte mult timp stand şi scriind emailuri. Şi aşa au ajuns să aibă o productivitate crescută de până la 40%, spuneau ei, şi o reducere a costurilor cu energia de 23%. Deci există viitor pentru felul acesta de a munci.

 

Adelina Mihai: Cum s-a mai transformat piaţa muncii în ultimii ani? Care sunt tendinţele pe care le-ai mai observat?

 

Irina Ursu: Am văzut că sunt mulţi angajaţi care nu îşi doresc să revină la birou chiar dacă realitatea le va permite acest lucru. Asta desigur ţine de priorităţile fiecăruia. Deci, în urma acestei idei de lucru la distanţă, au apărut digital nomads, cărora nu le este frică să plece poate în alt stat şi să lucreze de acolo sau să aplice pentru joburi pe care le găsesc în alte ţări. Deci muncă asta remote va fi într adevăr o nouă realitate. Am mai citit ceva şi mi s a părut foarte interesant, nu se va mai pune atâta accent pe ideea de asta opt ore prezent la muncă ci mai mult de a aprecia cât de bine reuşeşte un angajat să îşi facă taskurile, deci practic îndeplinirea sarcinilor va fi prioritară şi nu neapărat timpul petrecut la lucru şi asta le va permite poate şi angajaţii lor care nu sunt ţinuţi în programul 9-17 să îşi dezvoltă abilităţi noi, poate să îşi facă o afacere, să câştige nişte venituri pe lângă salariu.

 

Adelina Mihai: Aşa este şi sănătos pentru business, să nu ai angajaţi care stau degeaba, dar dacă ne uităm la Codul Muncii vedem că pontajul este obligatoriu, tu trebuie să bifezi atunci când ajungi şi când pleci de la birou şi că ai lucrat cele opt ore. Ziceai de muncă de acasă, este evident că nu o să se poată implementa şi în industriile manufacturiere, precum şi a textilelor sau fabricile auto, care sunt puternic reprezentate la noi în ţară. Însă citeam de faptul că angajatorii şi au customizat, personalizat beneficiile pentru angajaţii şi la epoca COVID. Am aici o statistică cu 48% dintre angajatori, la nivel global, au crescut plata pe care o făceau pentru concediile medicale ale angajaţilor cauzate de covid. Deci cine a avut covid şi şi a luat concediu medical a fost plătiţi mai mult decât de obicei pentru acest lucru. Pe de altă parte 43% dintre companii au renunţat la testarea COVID a angajaţilor şi la plata medicamentelor pentru aceştia. Este contrar acest rezultat faţă de ceea ce se întâmplă la noi, chiar la Aleph News a zis proprietarul vinurilor spumante Zara că îl costă trei patru mii de euro pe luna să îşi testeze angajaţii şi că abia aşteaptă că să se vaccineze. Tu cum vezi partea asta cu vaccinarea? E obligatorie pentru a venit la muncă? O vezi obligatorie pentru angajaţii care decid să se întoarcă la birouri şi în fabrici?

 

Irina Ursu: Nu ştiu dacă neapărat va fi, deşi unii antreprenori au anunţat asta, că ar putea să îi încurajeze pe cei care vor să se vaccineze. E clar că toată lumea încearcă în perioada asta să îşi salveze businessurile, deşi nimeni nu vorbeşte faţă că da, vom fi obligaţi să facem vaccinul dacă vrem să revenim la realitatea în sine, cred că vor apărea tot felul de constrângeri astfel încât să fii nevoit cumva să te vaccinezi şi să ai siguranţă că nu îi pui în pericol pe ceilalţi. E clar că şi companiile îşi doresc să scape de un cost pentru că nu e plăcut să stai tot timpul, nici că angajat să stai tot timpul cu stresul în fiecare săptămâna, să vedem, mă testez. Deci cred că sunt şi costuri psihologice să tot stai cu frică în san, şi pentru antreprenori să vadă cât se mai îmbolnăvesc, pe cât trimit acasă, pe cât Izolez. Deci ar fi mai simplu cu un vaccin să scăpăm de toate grijile acestea şi să revenim la viaţă de dinainte de criză.

 

Adelina Mihai: Şi să nu uităm totuşi că prin 2011-2012, dacă îmi aduc aminte, cei de la Yahoo au fost printre primii care au implementat această muncă de acasă la scară largă şi CEO ul de la acea vreme, Marissa Maier, i a chemat din nou la birouri pentru că le scăzuse productivitatea. Ea a zis o într un email frumos pentru toţi angajaţii. O măsură foarte controversată la acea vreme se pare că ştii au ei ce ştiau pentru că la noi a fost un vârf de productivitate anul trecut. Anul asta să vedem cum s au obişnuit angajaţii cu muncă asta de acasă. Tu ce informaţii ai?

 

Irina Ursu: Din ce ştiu eu, deşi a crescut productivitatea a crescut şi timpul pe care noi l am petrecut efectiv la muncă. Citeam un studiu pe undeva, petrecem cu până la o ora mai mult muncind de acasă şi de asta cred că ne am dat seama şi din discuţiile cu apropiaţii care lucrează de acasă. Toată lumea se plânge că stă mai mult la birou, sare direct din pat la laptop şi de la laptop înapoi în pat şi se culcă. Asta este felul în care se munceşte de acasă. Însă cred că aici a fost, la noi cel puţîn, şi o teamă de a ţi pierde locul de muncă, de a fi productiv pentru a ţi menţine locul de muncă într o perioada în care nu aveai prea multe oferte pe piaţă de muncă.

 

Adelina Mihai: Şi nici nu erai prea vizibil în companie.

 

Irina Ursu: Şi nici nu erai prea vizibil în companie, corect. Sunt curioasă ce o să se întâmple anul viitor, când poate piaţă se va mai deschide şi oamenii vor avea curaj să spună am muncit prea mult, vreau să îmi schimb locul de muncă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO