ZF şi Aleph News, cel mai nou post de televiziune din România, vor avea în fiecare zi de la ora 18.00 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF o discuţie legată de unul dintre subiectele importante ale zilei, indiferent că este politic, social, cultural, economic sau de business.
O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist ZF, şi Ioana Răducă, head of content Aleph News – ŞTIU.
Adelina Mihai: Cum am ajuns în Ajunul Crăciunului să vorbim despre Brexit din nou, după mai bine de un an în care am avut aproape în fiecare zi ştiri pe acest subiect?
Ioana Răducă: Este un mare mister. Britanicii au pe prima pagină deja un titlu foarte sugestiv, l-au prezentat pe premierul lor, pe Boris Johnson, pe post de Moş Crăciun. Un moş care aduce anul acesta Brexitul. Şi mi-au mai atras atenţia, acum două zile, un titlu pe care l-au dat cei de la BBC, ei titrau aşa: „Dacă acum un an de zile ai fi spus că Marea Britanie va fi izolată de Europa din cauza unui virus mutant şi că urmează să fie despărţită definitiv de Brexit, toată lumea ar fi spus că te-ai uitat la foarte multe SF-uri şi că este ceva în neregulă cu ţine. Şi cu toate acestea iată, în decembrie 2020, după un an absolut neaşteptat şi bulversant, discutăm, cum spuneai şi tu, în sfânta zi de 24, în seară de Ajun, despre Brexit.
Adelina Mihai: Deci este dincolo de faptul că a fost o limitare a zborurilor, un lockdown dat de un virus nou apărut acolo. Se izolează şi comercial şi din punct de vedere economic.
Ioana Răducă: Cred că a fost un test, că tot amintea asta, avem toţi imaginile în minte de zilele acestea cu toată nebunia din portul Dover, cu mii de camioane, de tiruri, erau oprite, unde poliţiştii se certau cu şoferii, şoferii cu poliţişti, s-a lăsat cu arestare ieri. E un test. Asta urmează să se întâmple cu adevărat din luna ianuarie încolo. Lumea, aşa cum o ştiam noi până la un punct, s-a schimbat şi se va schimbă major. Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu e doar o chestie formală, ci asta va însemna un trafic care presupune controale mai stricte la graniţă, o dată pentru că avem coronavirusul, de care nu o să scăpăm de la 1 ianuarie 2021 ca prin magie şi schimburile comerciale se vor desfăşura cu totul şi cu totul diferit, spre disperarea unora din Europa dar şi spre disperarea celor din Marea Britanie, care înţeleg că nu este suficientă o piaţă de peste 60 de milioane de oameni ca să supravieţuiască din punct de vedere economic.
Adelina Mihai: Şi să nu uităm totuşi că Uniunea Europeană pierde şi 1% din PIB-ul Marii Britanii, care este contribuţia fiecărei ţări membre, o sumă importantă din care ajungea o parte şi la noi prin programele de fonduri structurale. De ce nu se înţeleg părţile implicate? Care sunt subiectele de discuţie de astăzi? Unde există neînţelegeri?
Ioana Răducă: Sunt trei puncte majore pe care UE şi Marea Britanie au căzut cu greu la un acord. Pescuitul, concurenţa şi cum vor fi rezolvate litigiile post Brexit. Asta cu pescuitul trebuie să îţi spun foarte sincer că nu înţeleg exact. Şi dacă te uiţi pe cifre, da, chiar pare a fi o mare problemă, în sensul în care pescuitul, piaţa de peşte, producţia din Marea Britanie are o valoare undeva la 650 de milioane de euro pe an. Chiar e o sumă. Dar discuţiile s-au purtat, dacă îţi vine să crezi, inclusiv la ce tip de peşte are voie fiecare ţară să pescuiască inclusiv prin Canalul Mânecii. Ce pescuiesc francezii, ce pescuiesc olandezii, ce pescuiesc cei din Marea Britanie.
Se discuta despre asta, dacă îţi vine să crezi, cum spuneam, de câteva luni şi într- un final se pare că au căzut la un acord toate părţile implicate. Poate nouă nu ni se pare mare lucru în condiţiile în care tu ştii mai bine decât mine că statisticile ne plasează pe noi românii ca fiind undeva la coada clasamentul în Europa în ceea ce priveşte consumul de peşte, dar şi producţia. Britanicii chiar au o tradiţie serioasă şi consumă foarte mult peşte şi le era, evident, teamă să nu vină francezii să le pescuiască tot şi să rămână fără piaţă de peşte.
Adelina Mihai: Şi mai ales acum, cu noul virus. Stai să te gândeşti că tu te izolezi de restul Europei, vei avea taxe vamale mai mari. Nu mai poţi să imporţi atât de multe şi atât de uşor, alimente din alte ţări la un preţ bun.
Ioana Răducă: Hai să ne uităm acum la ce s-a întâmplat în ultimele 48 de ore, când francezii au zis brusc, după ce a fost descoperită nouă tulpină de coronavirus, închidem graniţa. Moment în care în toată Marea Britanie a existat o adevărată panică, a fost necesară ieşirea lui Boris Johnson să calmeze spiritele pentru că marile reţele de supermarketuri au spus că o să fi probleme cu aprovizionarea. Media din Marea Britanie titra că a dispărut salata de la raft şi nu înţelegea de ce oamenii nu s-au mai îndreptat de data asta către celebra hârtie igienică de la începutul pandemiei şi au dispărut întâi de toate legumele şi fructele. După care toată lumea s-a întrebat ce se întâmplă cu vaccinul pentru că în continuare englezii trebuiau să aducă din Belgia doze suplimentare de vaccin. Apoi era vorba despre măşti, despre echipamente sanitare care sunt folosite în mod frecvent în spitalele din Marea Britanie, care brusc nu mai puteau intra la fel de uşor în ţară. Şi să nu uităm că şi oamenii sunt până la urmă o chestiune discutabilă în această poveste, în sensul că NHS, sistemul de sănătate britanic, lucrează cu foarte mulţi imigranţi. Avem noi asistenţi, medici foarte mulţi în Marea Britanie. Şi atunci evident că toată lumea s-a întrebat cine o să mai aibă grijă de noi dacă ne vom închide şi ne vom izola şi din acest punct de vedere.
Adelina Mihai: De ce este important pentru noi, pentru România, ce se întâmplă în Marea Britanie?
Ioana Răducă: De Brexit ştii deja, discutăm de suficient de multă vreme încât românii stabiliţi acolo să fi avut timpul necesar să îşi rezolve situaţia din punct de vedere legal. Până la această oră sunt aproximativ jumătate de milion de români care şi-au pus actele în bună regulă, astfel încât de la 1 ianuarie 2021 vor putea să trăiască şi să muncească în Marea Britanie fără nici o problemă. Suntem practic cea mai numeroasă populaţie străină din Londra la acest moment. Oficial trăiesc acolo 148.000 de români. Polonezii sunt pe locul doi, sunt 147.000. Deci suntem şi noi contributori la economia din Londra pentru că 148.000 oameni care au actele în bună regulă, cum spuneam, înseamnă ceva. Şi fiecare om care lucrează acolo are un corespondent în România, are o familie pe care a lăsat-o acasă şi căruia îi trimite în continuare bani şi nu numai.
Adelina Mihai: Şi să nu uităm că acest trend migraţionist spre statele din nord a dus şi românii cu studii superioare mai mult în zona de nord, unde se câştigă mai bine. E de văzut şi ce se întâmplă şi pe piaţa muncii de acolo, e chiar interesant, un fenomen de urmărit. E clar că va fi o perioadă de tranziţie şi în următorii ani, chiar dacă acum se bifează acest Brexit din punct de vedere legal.
Ioana Răducă: Exact cum spui şi tu, întotdeauna lucrurile pe hârtie arată într-un anume fel, dar în momentul în care încep să se întâmple, descoperim că nu mai sunt aşa cum le-am gândit. Îţi spuneam ceva mai devreme că al treilea punct al negocierilor pe care nu prea s-au înţeles şi pe care au insistat foarte mult a fost chiar acesta: ce se va întâmpla după Brexit dacă între Marea Britanie şi Uniune apar diverse disensiuni? Cine le va regla? Cum vor fi ele, ambele părţi, împăcate? Cine va sta de data asta deasupra şi va spune cine are întâietate, UE sau Marea Britanie? Sau ne întoarcem acum vreo 50 de ani, vedem cum arată lumea atunci, cum ne rezolvam conflictele înainte că britanicii să fie parte a acestei uniuni şi ne luăm model de acolo.
