Aleph Story

ALEPH STORY: Cine sunt primii angajaţi hibrid din România. O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Irina Ursu, editor-prezentator ŞTIU

În fiecare zi de la Ora 18.00, Aleph Story pe zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar

05.04.2021, 18:15 1875

O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Irina Ursu, editor-prezentator ŞTIU.

 

Adelina Mihai: eMAG, cel mai mare retailer online din România, a implementat un sistem de muncă în regim hibrid. Cum lucrează un angajat hibri?

Irina Ursu: Trebuie să menţionăm faptul că noutatea în anunţul celor de la eMAG constă în faptul că ei au spus că se gândesc pe termen lung. Deci, vor implementa această măsură de muncă hibrid permanent, pe perioadă perioadă nedeterminată. Practic ei de anul trecut, de când toţi angajaţii, 3.000 la număr, au început să muncească de acasă, ei au început să facă tot felul de analize, tot felul de studii să vadă care este nivelul de acceptare în rândul angajaţilor în ceea ce priveşte munca remote şi hibrid şi şu-au dat seama că 96% dintre angajaţi au fost mai productivi acasă, iar 70% dintre ei s-au acomodat foarte bine cu munca la distanţă şi atunci s-au gândit să facă acest mixt între munca de acsă şi cea de la birou pentru că, ştim, sunt poate roluri într-o companie care nu pot fi făcute exclusiv de acasă. Ei chiar au împărţit taskurile în mai multe categori şi şi-au dat seama că cei care au sarcini clar definite, care nu necesită foarte mult interacţiune cu colegii, pot fi foarte bine făcute de la distanţă, dar există anumite proiecte şi sarcini care trebuie făcute la comun şi atunci e nevoie ca angajaţii să stea măcar o perioadă până le rezolvă.

 

Adelina Mihai: Aceasta a fost şi una dintre concluziile de săptămâna trecută de la conferinţa ZF „Noua lume a muncii. Angajatul hibrid.” pentru că mulţi angajaţi îşi doresc să vină la birou, s-au săturat să stea în Zoom la nesfârşit sau pe alte platforme de videoconferinţe, mai ales dacă au şi copii acasă care sunt în vacanţă. Dar marea provocare a oamenilor de resurse umane şi a directorilor generali, în acest moment, este de cum recrutează noi angajaţi, într-un regim hibrid sau de telemuncă şi cum îi motivează pe cei rămaşi acasă.

Irina Ursu: Tot aici am vorbit despre cât de epuizaţi sunt angajaţii în urma acestui an de muncă la distanţă, iar cei care sufereau cel mai mult că stau departe de colegii lor sunt cei din segmentul acesta 18 – 25 de ani, care sunt poate la primul job şi e foarte greu pentru ei să devină tineri responsabili, care să se aşeze la 09.00 la calculator şi să îşi ducă la îndeplinire toate sarcinile. Adică, de obicei, comportamentul ăsta şi responsabilitatea cred că se formează la comun, când vezi colegii, când vezi cum îşi desfăşoară ei munca. Eu spun sincer, dacă eu aş fi avut primul job aşa, de acasă, fără să iau contact cu colegii, oricât de disciplinată aş fi, probabil, aş fi întâmpinat tot felul de greutăţi. Şi cred că e important mai ales pentru cei care sunt la început de drum să fie integraţi în echipă pentru ca mai apoi să fie integraţi în munca de la distanţă.  

 

Adelina Mihai: Eu am vorbit cu câţiva corporatişti, manageri, care înainte de această pandemie aveau opţiunea telemuncii şi mi-au spus că în primele două săptămâni de muncă de acasă confundai foarte mult activităţile de zi cu zi, spre xemplu îţi făceai unghiile în timpul programului de serviciu, pentru că nu mai aveai aceeaşi dimensiune a timpului. Dar, după două spătămâni ai nevoie de o disciplină pentru că altfel ajungi să lucrezi şi să dai mailuri şi la ora 22.00 – 23.00.

Irina Ursu: Da, foarte multă lume spunea că a crescut mult productivitatea în perioada în care lumea a stat acasă, pe de altă parte a crescut şi timpul pe care oamenii îl petrec conectaţi pe dispozitive, aşa că, nu ştiu, dacă înainte ajungeai la birou la ora 09.00, te apucai de muncă la ora 09.15 şi terminat la 18.00 – 18.30, acum poate începi la 08.00 şi termini seara la 19.30. Deci, şi aici trebuie calculat timpul efectiv de lucru pe care îl petrec oamenii.

 

Adelina Mihai: Şi mai este un beneficiu adus de această întoarcere la birouri, pentru că încet-încet vedem că economia revine la viaţă şi odată cu accelerarea vaccinării oamenii au mai mult curaj să se întoarcă la birou. Tot interesant în cadrul conferinţei online de săptămâna trecută, Christian von Albrichsfeld, directorul general al Continental Automotive, o companie cu 20.000 de angajaţi, a spus că circa 1.000 de angajaţi s-au infectat cu COVID-19, iar cei mai mulţi dintre ei erau în telemuncă. Pentru că oamenii epuizaţi după o zi de stat în faţa calculatorului se întâlnesc cu prietenii şi unde te întâlneşti cu prietenii când ai restaurantele închise, acasă. Şi acasă se transmite foarte uşor, pentru că stai fără mască. Deci iată un alt pericol adus de această telemuncă pe care nu cred că l-a estimat nimeni.  

Irina Ursu: Da. Cei de la eMAG, apropo, revenind la exemplul lor, vor să investească o sumă destul de mare, 1,5 milioane de euro în transformarea sediului central, astfel încât să se preteze pentru munca aceasta hibrid şi toată lumea vorbeşte că asta vine la pachet cu ore structurale de la A la Z. Pentru că trebuie să faci tot felul de platforme prin care angajaţii tăi să se poată programa ca să poată veni la birou. Sunt multe alte tooluri care deja intră pe firul activităţii astfel încât lucrurile să se desfăşoare aşa cum trebuie, însă, există o veste bună, pentru că poate să revină la viaţă industria aceasta a spaţiilor de birouri care fusese puternic afectată anul trecut, spaţiile de coworking care înregistraseră un boom înainte de 2020 şi stăm şi ne gândim pentru că mulţi au spus „domne, ce se întâmplă cu această industrie? Pentru că deja e saturată piaţa.” lucrurile nu stau chiar aşa. Citisem nişte date care spuneau că Bucureştiul are una dintre cele mai mici indici în ceea ce priveşte raportul dintre populaţia activă şi spaţiile de birouri, iar Varşovia are de două ori mai multe spaţii de birouri decât are Bucureştiul. Deci există cerere şi va exista viitor pentru asta şi trebuie să ne gândim că un număr mare de angajaţi, care merg la birou pot să susţină businessurile acestea conexe, pot să se ducă să ia covrig în drum spre birou sau o cafea, aceste businessuri mici care  au avut şi ele de suferit odată cu închiderea birourilor.

 

Adelina Mihai: Şi businessuri mari. Gândeşte-te că aproape toate mall-urile din Bucureşti au anexate clădiri de birouri. Au suferit foarte mult în ceea ce priveşte traficul de clienţi. Pe de altă parte, am văzut şi constructori, dezvoltatori imobiliari care şi-au reorientat ideea de business şi din clădiri de birouri au transformat în clădiri rezidenţiale. Vom vedea ce se va întâmpla, oricum este o perioadă extraordinară pe care o trăim în acest moment şi trebuie să vedem, de fapt, care este impactul telemuncii pe termen lung. Noi avem doar un an, dar dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în trecut, la Yahoo, când fostul CEO a decis ca toţi angajaţii să se întoarcă la birou pentru că nu erau la fel de productivi de acasă, s-ar putea să vedem şi noi mişcări de acest gen în câţiva ani.

Irina Ursu: Da, mai ales că România a înregistrat un boom foarte mare în doar câţi ani. Citisem nişte statistici, în 2010, doar 1% dintre angajaţii României lucrau în sistemul acesta de muncă remote, în timp ce, în 2020, în iulie, procentul acesta ajunsese la 24% dintre angajaţi. Deci e clar că va mai exista oricum cerere în direcţia aceasta, dar vom vedea care sunt consecinşele sau beneficiile pe termen lung.  

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO