ZF şi Aleph News, cel mai nou post de televiziune din România, vor avea în fiecare zi de la ora 18.00 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF o discuţie legată de unul dintre subiectele importante ale zilei, indiferent că este politic, social, cultural, economic sau de business.
O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist ZF, şi Dan Pavel, editor-prezentator Aleph News- ŞTIU.
Adelina Mihai: Un român are o avere medie de 5.200 de dolari, arată datele celui mai recent studiu realizat de firma de consultanţă Boston Consulting Group. Un sfert din averea financiară a românilor estimată la 100 de miliarde de dolari, este deţinută de cei care au în conturi peste 250.000 de dolari. De unde ne vine averea?
Dan Pavel: Cred că ai dat o super ştire pentru mulţi. Cred că multă lume se întreabă, 5.200 am eu în cont? Asta este media şi e bine de ştiut că pentru fiecare om care nu are niciun ban pus deoparte există altul care are 10.400. Aşa se face media. Studiul ia în calcul banii lichizi, să spunem aşa, banii din conturile de economii, din depozite, din investiţii la bursă, din obligaţiuni, pensii private şi asigurări. Aici e o mică cheie în toată discuţia asta. Pensiile private, de care noi nu prea suntem conştienţi, noi, românii. Acolo media de economii, pensiile astea private, este undeva la 2.000 şi un pic de euro pentru fiecare salariat. Deci vedem că aproape jumătate din averea salariaţilor e reprezentată de pensia asta privată.
Adelina Mihai: Deci practic din 2007 încoace, de când plătim contribuţii la Pilonul 2 obligatorii, dar sunt în privat, 7 milioane şi jumătate de români au strâns fără să vrea, fără să ştie poate, 2.000 de euro avere.
Dan Pavel: Îmi aduc aminte de o discuţie cu Gică Popescu la un moment dat, care povestea că la începutul anilor 1990, când a ajuns şi el în Olanda, olandezii i-au spus clar, salariul tău este atât, câteva sute de mii de dolari, era uriaş pentru vremea aceea salariul. Doar că 50% din banii ăştia îi primeşti tu în cont în fiecare lună şi 50% se duc într-un fond de pensii private, fond de investiţii, de asigurări. Şi Gică Popescu spunea că el venit cu mentalitatea din România, de anii 1990, a făcut scandal, l-a chemat şi pe impresarul Ioan Becali, i-a spus că nu se poate, mie îmi daţi toţi banii în mână. Olandezii i-au spus clar: „astea sunt regulile aici, vrei, accepţi, bine, nu vrei, eşti liber să pleci”. A fost nevoit să accepte şi acum la 20 şi ceva de ani distanţă spunea că a fost cea mai bună decizie pe care a luat-o în viaţa lui, pentru că în momentul ăsta cheltuielile lui lunare sunt bani asiguraţi din acea pensie privată din Olanda. Bani puşi deoparte, la 20 şi ceva de ani, când ultimul lucru la care te gândeşti, mai ales dacă eşti fotbalist, e pensia.
Adelina Mihai: Ce ne mai arată datele studiului? Cum e împărţită această avere de 100 de miliarde?
Dan Pavel: Aici mi-a atras şi mie atenţia studiul ăsta, cum sunt împărţiţi banii. Aici, în cifrele astea se vede realitatea românească. Diferenţa e foarte mare între clasele sociale. 95% din populaţie deţine 20% din averea ţării.
Marea, uriaşa majoritate, 95%, au 20% din toţi banii ţării. Sunt persoane care au până în 100.000 de dolari în conturi curente, în depozite, în asigurări, pensii private sau investiţii la bursă. Apoi, următoarea categorie, cei mai mulţi bani sunt deţinuţi de persoane care au între 100.000 şi 250.000 de dolari. Aici putem vorbi de oameni bogaţi, oameni care au banii aceştia disponibili, bani lichizi, până la 250.000 de dolari. Şi restul, între 250.000 şi un milion, un mic procent, şi peste un milion. Îmi atrăgea atenţia acest procent, de 95% din oameni care deţin cei mai puţini bani.
Adelina Mihai: Este foarte concentrată această avere. Trebuie să mai spunem că datele au fost colectate de Boston Consulting Group din diverse rapoarte pe care le a cerut de la băncile centrale, adică de la BNR, de la autorităţile de supraveghere financiară, informaţii la care nu toată lumea se uită cu atenţie atât de mare. Şi Boston Consulting Group face acest studiu de 20 de ani şi îl face la nivel global.
Dan Pavel: Mai e ceva de spus atunci când vorbim despre averea oamenilor. Faptul că aici nu intră şi banii pe care românii îi investesc în general în imobiliare. Este cea mai la îndemână investiţie a romanului, romanul care pune mâna pe 100.000 de euro probabil îşi cumpără două garsoniere în Bucureşti şi le bagă la închiriat. Aici e o discuţie. E bine, e rău, poate e mai bine aşa, mulţi bani în altă parte. Pentru mai multă siguranţă omul spune: să îmi iasă 500 - 600 de euro din chirie în fiecare luna şi eu sunt mulţumit.
Adelina Mihai: A fost aseară la ŞTIU o discuţie pornind de la Elon Musk, care a spus că el vrea să renunţe la toate imobilele fizice şi a început să îşi vândă din imobiliare şi un consultant, Adriana Sultan, consultantul financiar care a intrat în direct cu noi, a spus că una este să compari viziunea celui de al doilea cel mai bogat om al lumii şi al unui român, care are ceva bani puşi deoparte şi că investiţia din imobiliare se poate justifica uneori.
Dan Pavel: Aşa mi se pare şi mie, că discuţia asta nu trebuie dusă într-un absolut, să spui că e bine aşa sau că e bine invers. Sunt situaţii şi situaţii. Generaţia noastră, de exemplu, mulţi dintre noi am considerat că e mai ok să plăteşţi o chirie. De fapt, este o rată a unui credit imobiliar la bancă, decât să te rogi de unul şi altul, de oameni care dau apartamente în chirie şi să te muţi o dată la câteva luni. Aici este şi faptul că preţurile apartamentelor încă sunt mici la noi în comparaţie cu cele din restul Europei, mai ales cele din vestul Europei. Mai e o situaţie şi cu piaţa închirierilor care nu este foarte bine reglementată. Poate că dacă am avea şi noi piaţă de închirieri reglementată atât de bine pe cât au suedezii de exemplu sau nemţii, ar fi mai uşor.
Adelina Mihai: Şi ar creşte automat şi gradul de colectare a veniturilor la buget, care este foarte redus.
Dan Pavel: Şi ai avea şi tu, ca om care caută, precum Elon Musk, să stea în chirie şi să accepte acest minimalism al vieţii, să nu aibă proprietăţi pe numele lui, ar accepta situaţia asta în care da, poate că stai cu chirie toată viaţa şi ai libertatea să te muţi şi o dată pe an dacă vrei, în funcţie de situaţia în care eşti în momentul acela. Dar nu cred că este cazul la noi şi de asta spun că sunt situaţii şi situaţii. Fiecare îşi pune în balanţă şi se gândeşte cum să fac să ii fie mai bine şi pe termen scurt, şi pe termen lung. Eu zic că la preţurile pe care le-am prins noi, generaţia noastră, la apartamente, de 60, 70, 80.000 de euro, eu cred că poate fi considerată o investiţie şi cu un credit.
Adelina Mihai: Tocmai ai răspuns la următoarea întrebare. Era un rezultat al studiului care arată că românii au acum 4% din averea financiară. Asta fără imobile şi fără maşini din regiune. În 1999 averea totală a românilor care sunt acuma, 100 de miliarde de dolari, reprezenta 7,3% din averea din regiune.
Dan Pavel: Asta înseamnă că ceilalţi s-au mişcat mai bine că noi.
Adelina Mihai: Sau noi am cumpărat mai multe imobile şi nu am intrat în statistică cu averi financiare, având banii blocaţi în investiţii în imobile şi în consum. Pentru că noi am avut o creştere puternică a consumului în ultimii ani de creştere economică până să ne lovească această pandemie.
Dan Pavel: Sunt mai multe lucruri de spus aici şi reticenţa noastră de a investi banii în acţiuni. Mi se pare că ăsta ar fi un moment zero, poate generaţia noastră sau cei mai mici decât noi pe viitor să se gândească să investească la bursă. Generaţia părinţilor noştri a avut o reticenţă, pentru că e o întreagă istorie cu Caritas şi toate nebuniile care s-au întâmplat la începutul anilor 1990. Şi poate pe viitor vom duce banii mai mult pe zona asta, ca să avem la dispoziţie bani în orice moment, bani lichizi, şi nu îi vom mai bloca în betoane, cum a fost şi discuţia de ieri de la ştiri. Un alt lucru este şi cum economisim. Puţină lume şi-a permis să se gândească serios la treaba asta, să economiseşti o parte din salariu. Mi se pare în continuare că lipsesc şi banii pentru noi, dar lipseşte mult şi educaţia. Consumul de dinainte de pandemie, disperare aia cu care îţi doreai cu fiecare 500 de euro pe care reuşeşti să îi pui deoparte să pleci într-un City Break. Cheltuiam foarte mult pe experienţe, pe produse, pe ultimul model de telefon, de laptop şi aşa mai departe. Poate că pandemia asta ne-a învăţat nişte lucruri pe care, dacă nu le-am conştientizat, cred că le vom conştientiza în următorii ani. Treaba asta, cum îţi investeşti banii, cum îţi gestionezi bugetul tău lună cu lună. Sunt puţini oameni conştienţi de cheltuielile pe care le au.
Adelina Mihai: La fel cum sunt şi de averea pe care o văd şi nu o văd, poate. Important este o să ne diversificăm investiţiile şi modul în care ne ţinem banii, această avere de care vorbim. Suntem pe drumul cel bun, chiar dacă nu am fost cu acelaşi ritm cu alte state, am avut o creştere a averii mai redusă. In ultimii 20 de ani, am avut o medie a creşterii a averii financiare de 7%, mai lent decât în Europa Centrala şi de est, dar nu cu mult. Ei au crescut în medie cu 10%, eu zic că nu este o diferenţă atât de mare, mai ales că noi avem case. 96% dintre români locuiesc în gospodariile pe care le deţin.
Dan Pavel: Apropo de ce spuneam, să fim conştienţi de buget, de cum economisim, să fim conştienţi şi de averea asta pe care o avem în proprietăţi. 95% dintre români deţin proprietăţi, ceea ce este uriaş. Eu sunt convins că şi nemţii ar vrea să aibă procentul ăsta dar nu-şi permit.
Adelina Mihai: Ei sunt la 50%.
Dan Pavel: Un neamţ de 25 - 30 de ani nu îşi permite să se gândească la o casă, sau la un apartament din Berlin, care îl costă probabil peste 500.000 euro. Hai să fim conştienţi şi totuşi să ne şi bucurăm de lucrurile alea.
