Aleph Story

ALEPH STORY: De ce în Bucureşti nu se pot organiza mai multe concerte sau evenimente sportive, politice, sociale şi chiar economice. O discuţie cu Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar şi Bogdan Nicolae, Aleph News

23.06.2021, 18:20 104

O discuţie cu Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar şi Bogdan Nicolae, Aleph News.

 

Cristian Hostiuc: Discutăm despre educaţia şi şcoala românească care, cel puţin până acum, este mai de grabă o şcoală teoretică, fără ceva practic în spate. Totul a început de la o discuţie despre şcolile agricole din România, de la 250.000 de licee agricole, în 1995, acum mai avem doar 57, în condiţiile în care viitorul spune că cei mai mulţi bani se vor băga în România în agricultură. Aici sunt randamentele cele mai ridicate, vedem investitori străini care cumpără şi vor să cumpere terenuri multe. De asemenea, discuţia nu este legată doar de cultivarea pământului ci de a intra în acest sector de agro business, respectiv de a face ceva cu ceea ce produce pământul. Deci noi suntem România, o şcoală teoretică. Fiecare dintre noi vrea să îşi dea copilul la Vianu, Sava, Avram Iancu din Cluj, Unirea din Iaşi, acolo unde vedem liceele care sunt în topul naţional, unde media de intrare porneşte de la 9,50 în sus, dar nimeni nu se uită, sau cel puţin nici educaţia noastră, nici Ministerul Învăţământului, nici cei care sunt în industria agricolă şi de agro business nu se uită către şcolile agricole. Din păcate, anual, noi avem numai 3.000 de locuri scoase la concurs pentru liceele agricole, mai adăugăm 2.000 pentru şcolile profesionale, şcolile duale, şi toată agricultura cere oameni, dar de unde oameni dacă nu ai şcoli pentru acest lucru?

Bogdan Nicolae: Pentru mine lucrul ăsta chiar este de neînţeles. România a avut în PIB-ul ei, de-a lungul anilor, agricultura foarte bine reprezentată, era 10% în anii 1990, astăzi este probabil la 5%.

 

Cristian Hostiuc: 5% la o valoare mai mare decât era 10% în anii 1990.

Bogdan Nicolae: Da. Nu a ţinut pasul şi nu ştiu de ce. S-a pierdut ideea aceasta că România este o ţară agrară, parcă am fugit de imaginea care ni s-a pus în perioada interbelică, de grânar al Europei, am avut o industrializare forţată, acum avem o transformare digitală forţată. Alergăm pe repede înainte pe culoarul IT-ului, dar în fond, ceea ce ţine până la urmă şi societatea şi economia şi ţine fibra asta naţională la un loc este alimentaţia, este hrana sănătoasă, este ceea ce România poate să ofere atât românilor, cât şi celor de peste hotare. Nu îmtâmplător România, astăzi, este curtată de investitori din golf pentru a cumpăra pământuri aici şi pentru a hrăni populaţii nu ale României, ci din afară. Deci, nu îmi dau seama unde s-a pierdut firul acesta logic al întrebuinţării pământului ca un factor de producţie. Toţi învăţăm la economie că este vorba despre label muncă, pământ şi capital. Noi avem un capital efectiv tangibil.

 

Cristian Hostiuc: Adică să faci acum un business în agricultură, să ai bani, să ai echipamente şi să nu ai cum cine să îl faci. Eu cunosc oameni care pleacă, care sunt ingineri, IT-şti, economişti, contabili, care îşi lasă aceste meserii pentru care s-au pregătit şi unde au lucrat şi se duc în agricultură. Este un nonsens până la urmă.  

Bogdan Nicolae: Este, pe de altă parte, şi o oportunitate pentru că probabil şi bunul exemplu al IT-ului poate fi transferat în zona aceasta de educaţie pentru agricultură. Ar fi foarte bine dacă ne-am uita mai atent la asociaţiile fermierilor sau asociaţiile agircultorilor care încearcă să investească şi să atragă tinerii să muncească în acest domeniu dar cu metode şi mijloace moderne. Chiar tu spuneai în articolul tău despre faptul că acum se utilizează drone pentru a supraveghea calitatea unor culturi sau a observa din timp anumiţi factori.

 

Cristian Hostiuc: Şi fermele au nevoie de IT-şti.

Bogdan Nicolae: Trebuie să existe o împletire a IT-ului cu agricultura şi noi avem această şansă să încurajăm orientarea tinerilor şi către liceele de profil.

 

Cristian Hostiuc: Din păcate, dacă eşti în Bucureşti foarte puţin ai putea să orientezi pe cineva către zona agricolă pentru că Bucureştiul absoarbe, te duci la mall, te duci la cafenea, în restaurante, ai o muncă la birou. Dar mă uit mai departe de Bucureşti, mă uit la toată ţara şi sunt zone unde avem foarte multe şcoli şi licee teoretice, se investeşte foarte mult în teorie şi nu avem şcoli şi o educaţie mai specializată, de ce are nevoie economia, de ce au nevoie companiile. Şcolile teoretice ar trebui lăsate în principalele oraşe, acolo unde vin investitorii şi caută acest gen de IT-şti. Nimeni nu se va duce, spre exemplu, la Suceava, să caute IT-şti acolo, pentru că cei care au o aplecare pentru IT se duc la Iaşi, Cluj sau Bucureşti. Dar putea Suceava, Botoşani, Vaslui, ne ducem chiar şi în vestul ţării, să se facă şcoli specializate pentru avantajul unui pământ de acolo, unei comunităţi.  

Bogdan Nicolae: A fost o vreme în care lucrurile acestea chiar funcţionau şi oraşele aveau o producţie de absolvenţi de studii liceale sau şcoli profesionale focalizate pe industriile din aceste centre locale. La nivel de judeţ existau generaţii, să spunem aşa, care ştiau că vor ajunge să lucreze în agricultură, în industria textilă, depindea. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO