ZF şi Aleph News, cel mai nou post de televiziune din România, vor avea în fiecare zi de la ora 18.00 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF o discuţie legată de unul dintre subiectele importante ale zilei, indiferent că este politic, social, cultural, economic sau de business.
O discuţie cu Cristian Hostiuc, director editorial ZF, şi Felix Drăghici, editor-prezentator Aleph News – ŞTIU.
Cristian Hostiuc: Conform unei analize realizate de Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, funcţionarii publici câştigă cu peste 50% decât media din economie. România fiind pe primul loc în Uniunea Europeană, în care raportul dintre salariile din administraţia publică şi media pe economie depăşeşte 50%. În Europa diferenţele sunt multe mai mici şi întrebarea mea este şi discuţia pe care o am alături de Felix, o discuţie legată de salariile din administraţia publică. Cum a ajuns România o ţară săracă să aibă atât de mulţi funcţionari publici, dacă ne uităm strict conform legii, funcţionarii publici sunt 211.450 final de 2019 în creştere cu 13.000 faţă de 2018. Deci România o ţară în care suntem săraci, bugetul este cârpit, nu avem bani pentru alocaţîi, dar aveam bani pentru funcţionarii publici. România fiind pe primul loc în Uniunea Europeană, repetă aceste rapoarte între salariul funcţionar public din România 1430 euro net şi salariu mediu -net pe economie 629.
Felix Drăghici: Întâi de toate să spunem că cifrele sunt imbatabile, cifrele lui Ionuţ Dumitru foarte respectat în piaţă, pentru că altfel tot timpul apar discuţii am văzut eu alt unghi, am văzut eu din alt punct de vedere. Vorbim despre 200.000 de oameni teoretic cei mai buni funcţionari pe care îi are România. Aş spune că noi am avut această problemă fundamentală în ultimii 30 de ani, în care românii au spus că fenomenul corupţiei, fenomenul veniturilor paralele, să nu vorbim neapărat în termeni care pot fi penali, dar veniturile paralele au fost considerate normale pentru că oamenii erau prost plătiţi. A venit momentul în care statul s-a întărit aşa cum au spus diverşi oameni care trăiau din relaţia cu el, Sorin Ovidiu Vântu . Statul s-a întărit şi îşi plăteşte mai bine oamenii decât este salariul mediu în România. Nu văd că un lucru scandalos, dar problema cea mai mare pe care o vedem împreună de fiecare dată este că există o mare lipsa de transparenţă. Nu ştim care sunt funcţionali buni sau care sunt funcţionali proşti. Nu ştim cine răspunde pentru deciziile proaste şi cine trebuie să fie premiat pentru deciziile bune. Această lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte mecanismele de funcţionare ale statului român, reprezintă cea mai mare problema de fapt, nu neapărat bani.
Cristian Hostiuc: Sunt de acord că oamenii trebuie bine plătiţi, dar uită-te puţin în raportul din România, funcţionarii publici din România au 1.043 de euro iar cei care plătesc taxe şi impozite şi din suma lor sunt plătiţi aceşti funcţionari publici sunt mult mai puţin plătit. În România, salariul mediu din industrie era de 547 de euro, în condiţiile în care un funcţionar public are 1.043 de euro. Mi se pare că acest report este scandalos şi România este pe primul loc din acest punct de vedere. Adică diferenţele dintre categorii, funcţionarii publici sunt plătiţi de munca celor din industrie, să dau un exemplu.
Felix Drăghici: Sută la sută nu există dubii din acest punct de vedere, într- adevăr oamenii trebuie să fie foarte atenţi la fiecare cent din banul public cheltuit, ca să mergem puţin în viitor. Însă, responsabilitatea şi pregătirea unui funcţionar public în a vorbi despre 200.000 de oameni sunt ambele mult mai înalte, de câte ale unui muncitor din industrie. Această comparaţie poate fi relevanţă. Este însă un semnal pe care le ridică Ionuţ Dumitru cu această analiză, România trebuia să producă pentru banii pe care îi primeşte, oamenii primesc nişte salarii rezonabile dacă nu foarte foarte pune în raport cu muncă lor şi trebuie să ştim ce se întâmplă în acele 8 ore ale înalţilor funcţionari publici din România. Mi se pare că statul cum este el construit şi mai ales lipsa de viziune totală în ceea ce priveşte instituţiile, care ar trebui să vină cu gândire în România sunt mult mai îngrijorătoare. Cred că raportul acesta trebuie schimbat, banii trebuie să rămână aceeaşi şi rezultatele trebuie să fie cu mult mai mari.
Cristian Hostiuc: Atunci de ce noi criticăm statul, criticăm birocraţia de la stat pentru că în dosarul cu şină criticăm programul pe care îl au. Adică dacă noi criticăm toate aceste lucruri, lucrul ăsta nu se vede şi în salariu.
Felix Drăghici: Înalţii funcţionari sunt nenumăraţi, vedem foarte multe instituţii, să nu spun de a dreptul imbecile în felul în care interacţionează cu oamenii şi lucrează. Avem un ministru de finanţe care a văzut ce înseamnă să spunem aşa, formularul online se completează cu pixul albastru şi a promis dar nu are nici o responsabilitate în acest sens, că atunci când va fi prim-ministru, România va fi altă. Cred că este un moment în care trebuie să se schimbe contractul politic la propriu. Oamenii ar trebui să semneze nişte angajamente şi în momentul în care pleacă din funcţia respectivă să fie penalizaţi financiar pentru nerealizările pe care le au. Trebuie schimbat puţin sistemul asta de relaţie, relaţia de fapt dintre funcţionarul public şi cetăţenii care îi plătesc. Aici, cred că este foarte mult de lucrat în România.
Cristian Hostiuc: Eu mă uit puţin la linia salariilor, apropo de datele statistice. Spre exemplu, salariu mediu în economie e 659 de euro, salariul mediu în industrie 547 de euro, salariu mediu din administraţia publică 1.043 de euro, salariul mediu din educaţie 716 euro, să nu ne mai plângem că profesorii, învăţători, educatori sunt prost plătiţi şi salariul mediu din sănătate şi asistenţă socială 783 de euro. Aceste date sunt agregate pentru anul 2019. Dacă ne uităm la Germania, bineînţeles noi nu suntem Germania, dar ne uităm puţîn la raport avem un salariu mediu pe economie de 2.670 de euro, avem un salariu mediu în industrie mai mare de 2.900 de euro, un salariu mediu în adminstratia publică 2.500 de euro, deci mai puţîn. Un salariu în educaţie 2.800 de euro şi un salariu în sănătate 2.500 de euro. Discuţia este legată de aceste proporţii.
Felix Drăghici: Proporţiile astea cred că pot fi privite şi din alt unghi. Să spunem că sunt locuri de muncă apreciate şi locuri de muncă mai puţin apreciate. Industria din România nu este atât de puternică ca în Germania care se bazează pe foarte multe întreprinderi mici şi mijlocii. Acolo legătură cu specialiştii este mult mai puternică, oamenii sunt mai uşor de păstrat cu salarii mai bune, probabil că şi de aici vine o diferenţă. Raportul este îngrijorător, trendul în România este că cei care împart îşi fac partea lor foarte mare şi uită să înapoieze servicii şi mai ales politici rezonabile pentru cetăţenii din România. Mişcările anti stat, mişcările de anarhie, cum am văzut că au intrat în Parlament, această anarhie propagată prin mijloace parlamentare. Celebrul paradox pe care doar România poate să îl susţînă o dată la 15 - 20 de ani. Vedem că oamenii refuză acest raport care a fost stabilit arbitrar de către stat. Contrareformă ar trebui să fie un moment în care oamenii cer servicii pe măsură banilor, iar eu cred că undeva în privat vorbim despre salarii, nu vorbim neapărat despre venituri. S-ar putea că veniturile să fie puţîn mai mari, masă fiscalizată nu este atât de evidenţă în România, în ţările din Europa de Est şi în economiile mai puţîn dezvoltate şi în economiile mai puţîn informatizate. Revenind la educaţie, cred că educaţia trebuie bine plătită, un exemplu vine din Manchester. Universitatea din Manchester, una din cele patru are o cifra de afaceri mai mare decât Manchester United şi Manchester City cumulată 1 miliard 100 de milioane este Universitatea Manchester. Educaţia este un mare business. România ratează an de an acest business şi motiv pentru care s-ar putea să o ducem mult mai prost peste 15 - 20 de ani, oricât de bine ar fi plătiţi funcţionarii publici.
