Afaceri de la zero

Noua lege a muncii din Germania intarzie sa-si arate efectele

07.04.2006, 00:00
Cu toate ca Germania a cunoscut, anul trecut, cea mai puternica reforma a muncii din ultimii ani, rezultatele intarzie sa se arate.

La un an dupa ce Germania si-a asumat un proiect ambitios de reducere a ajutoarelor de somaj, sperand sa-i determine pe cei fara slujbe sa-si gaseasca un loc de munca, se pare ca putine lucruri s-au schimbat. Rezultatul a fost o noua si costisitoare birocratie, scrie The International Herald Tribune.

Agentia germana de angajare a dezvaluit ca numarul somerilor a scazut sub 5 milioane. Rata ajustata sezonier a crescut insa in luna martie la 11,4%, de la valoarea de 11,3% inregistrata in februarie.

Protestele de amploare din toamna lui 2004, similare celor din Franta, care erau menite sa puna capat schimbarilor si-au pierdut intensitatea dupa cateva luni. Incercarile de a bloca agentiile de munca cand legea a intrat in vigoare, in ianuarie 2005, au dat gres. "Suntem pe drumul cel bun", a spus Robert Standhaft, directorul unei agentii de plasare a fortei de munca de unde administreaza programul in regiunea Frankfurt. "Nu neg ca sunt probleme, dar nu ar trebui sa fim surprinsi de modificarile dramatice aduse de aceasta reforma", a precizat el.

Unii sunt de parere ca birocratia este cea care impiedica oamenii sa-si gaseasca de lucru. "Ne confruntam cu pericolul ca reforma sa creeze o organizare permanenta pentru someri", a spus Klaus Zimmermann, presedintele Institutului de Cercetare Economica. Incepand din ianuarie 2005, somajul pe termen lung a intrat intr-o lume mai austera decat cea care le garanta un ajutor de somaj de aproximativ doua treimi din ultimul lor salariu. Data a marcat inceputul reformelor Hartz care reduce beneficiile la 345 de euro sau 415 dolari pe luna plus subventii pentru chirii si incalzire.

Legile au creat ceea ce presa germana a numit "slujbele de un euro", dupa suma aproximativa platita pe ora. Slujbele oferite fie in centrele de tineret sau cele de administratie municipala trebuie acceptate ca o conditie pentru primirea chiar si a beneficiilor reduse.

Ideea era ca somerii sa fie reintegrati in rutina zilnica a unei slujbe. Un rezultat de necontestat al legilor a fost cresterea greutatilor somerilor datorita ajutoarelor de somaj reduse.

In acest an, ministrul de finante a spus ca Germania va cheltui 38,3 miliarde de euro cu ajutoarele pentru cei afectati de legea Hartz. Aceasta valoare este cu aproximativ 9 miliarde de euro mai mare decat cea previzionata si se datoreaza in primul rand faptului ca numarul celor care se vor califica pentru primirea ajutorului a fost subestimat.

O parte din bani s-au dus spre finantarea slujbelor de "un euro", al caror numar a crescut rapid in ultimul an. La nivel national, aproximativ 240.000 de oameni presteaza in prezent o astfel de munca din care aproximativ 2.000 sunt in regiunea Frankfurt.

Este greu pentru un economist sa sustina ca Hartz are un efect notabil asupra angajarii. Eliminarea masiva a slujbelor full-time a inceput sa se reduca, dar aceasta evolutie s-a datorat investitiilor companiilor.

"Ar fi frumos sa ma gandesc ca se intampla peste tot in Germania, dar nu cred ca este cazul", a spus Andreas Rees, economist la HVB Group din M?nchen.

"Aceste lucruri nu se vad in cifre", a adaugat ea. Criticii, ca Zimmermann, considera ca agentiile guvernamentale ar trebui sa faca mai mult pentru a orienta somerii spre sectorul privat, chiar si spre slujbe cu salarii modeste pe care ar putea sa nu le doreasca.

"Aceste slujbe de un euro au fost create pentru a fi atractive", a spus Zimmermann.

"Un principiu mai bun ar fi ca aceste slujbe sa nu fie atat de atractive, astfel ca oamenii sa fie fortati sa le paraseasca cat mai curand."

Standhaft, seful agentiei de plasare, sustine ca agentia foloseste legile Harz pentru a-i penaliza pe cei care refuza sa preia slujbele de un euro sau pe cei care refuza sa-si caute o slujba. O reducere de 10% pana la 30% a ajutoarelor pentru someri "este o practica zilnica", spus el. Dar Standhaft atentioneaza asupra asteptarilor ca muncitorii vor accepta orice fel de slujba.
O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania