Noua fata a oraselor trebuie sa tina pasul cu evolutia societatii

Haotic e primul cuvant care le vine in minte arhitectilor atunci cand se gandesc la modul in care se construieste in Cluj. Indiferent ca e vorba de vile, cartiere rezidentiale, blocuri sau sedii de institutii, specialistii in proiecatare acuza modul in care se exploateaza terenurile. Supraocuparea unor spatii cu constructii mai inalte sau mai extinse fata de cele prevazute in planul urbanistic determina situatii de vecinatati stanjenitoare, umbrire, scadere a calitatii terenului din proximitate. "Dincolo de modul extrem de haotic in care se construieste, mi-ar placea sa vad mai multa calitate a obiectelor arhitecturale. Exista o imbunatatire evidenta, tehnicile si materialele moderne sunt tot mai cunoscute si la noi, studentii au parte de contacte cu lumea vestica. Suntem in momentul in care o perioada confuza de 15 ani se linisteste. Nu sunt de parere ca trebuie preluate in intregime modelele din vest, ci standardele de calitate, atat ale proiectului cat si ale punerii in practica. Inca la noi se pot exploata o serie de lacune datorita unei legislatii permisive", declara Eugen Panescu, directorul firmei de arhitectura si urbanism Planwerk din Cluj, un grup format din arhitecti si urbanisti din Romania si Germania. Arhitectii de la Planwerk spun ca au incercat sa propuna masuri care fac realizabil posibilul, nu care incearca sa satisfaca imposibilul. "Clujul isi impresioneaza vizitatorii inca de la intrarile in oras cu blocuri inalte de pana la 10 etaje. Monotonia si dezolarea care impregneaza atat de vizibil mediul de viata al multor locuitori ai orasului, din toate categoriile sociale si de varsta, compune doar o latura a unui fenomen extrem de vizibil", se arata intr-un studiu Planwerk. ?Cea mai importanta problema identificata in marile orase se refera la calitatea spatiului public, practic la tot ceea ce se intinde "din fereastra in fereastra". Nu este vorba neaparat de parcuri si de piete, ci de tot ceea ce ne inconjoara cand iesim din cladire, incepand cu trotuare, strazi, zone de agrement. Cand e corelat cu cadrul natural, spatiul public devine mai sensibil, sunt zone in care se pot face destule interventii fara eforturi exagerate", considera Eugen Panescu. Arhitectii clujeni au identificat in interiorul acestui peisaj o serie de alternative viabile care pot transforma populatia unor cartiere clujene suprapopulate in ceva mai mult decat locuitorii unor dormitoare uriase.

Grija pentru substanta istorica din centrul Sibiului

Cel mai nou proiect al firmei de arhitectura si urbanism Planwerk din Cluj-Napoca este un studiu de fundament pentru un plan urbanistic dedicat orasului Sibiu. "Nu am reusit sa inventam lumea, dar am identificat in doar sase luni asa numitele zone de interventie, unde exista o serie de probleme care se suprapun", spune Eugen Panescu. In Sibiu, spun cei de la Planwerk, in centrul istoric se observa o grija mult mai mare pentru case, dar si pentru insertiile noi, din cauza unui interes punctual al locuitorilor pentru orasul vechi. "Toate lucrarile derulate in centrul vechi au fost preluate de o societate germana, iar rezultatele se vad, chiar daca ei sunt adeptii pasilor marunti: incep cu restaurarea portilor, a zidurilor pentru a ajunge la fundatii, la fatade si la cladiri. Conjunctura pentru substanta istorica e mai bine protejata la Sibiu, poate si pentru ca ei au mai mult de protejat", explica Panescu.

Problemele de trafic nu sunt o noutate nici pentru Sibiu, Cluj sau Oradea, ci reprezinta realitati pentru oricare dintre orasele mari din tara, mai arata directorul Planwerk. "Exista tronsoane supradimensionate, unde se parcheaza haotic, dar unde prin masuri simple de reorganizare de parcari si marcaje se pot face chiar si piste pentru biciclete. La Sibiu se construieste o centura ocolitoare cu profil de autostrada, care va rezolva o parte dintre problemele de trafic ale orasului, dar cele care nu se rezolva sunt in centrul istoric", spune Panescu.
transilvania@zf.ro