Fabricat in Romania, vandut in toate magazinele Ikea din lume

Pentru cel mai mare retailer mondial de mobila, Romania inseamna 40 de furnizori de mobila, decoratiuni interioare sau ornamente si o fabrica proprie (Swedwood Siret), care livreaza anual magazinelor grupului produse in valoare de peste 80 de milioane de euro. Atras in Romania de forta de munca nu foarte scumpa, dar si de materia prima abundenta, grupul suedez Ikea, cu o cifra de afaceri anuala de peste 13 miliarde de euro, investeste doar in productie, partea de retail nefiind inca luata in calcul.

In tarile vecine, gigantul suedez este prezent cu magazine de mai bine de zece ani. In Polonia, spre exemplu, Ikea are deja sapte magazine (primul deschis inca din 1991), trei in Republica Ceha (1991), doua in Ungaria (1990) si unul in Slovacia (1992). In Bulgaria, Serbia si Ucraina, nu a intrat inca. Si nici in Romania.

In asteptarea primului magazin Ikea, producatorii romani livreaza mobilier pentru cele peste 200 de magazine din lume. Cei aproximativ 20 de furnizori locali, care activeaza in productia de mobila, au cifre de afaceri ce variaza intre un milion de euro si 20 de milioane de euro si acopera un portofoliu de produse extrem de variat, de la mic mobilier de bucatarie, scaune clasice, simple, tapitate, pliante sau mobilier pentru copii, pana la mobilier din lemn masiv.

Actionarii companiei Princo, care produce mic mobilier de bucatarie pentru grupul suedez, i-au intalnit pe reprezentantii Ikea la un targ de mobila in Bucuresti, si dupa semnarea primului contract au realizat numai produse simple.

Primul transport a incaput intr-un camion, iar valoarea unui an intreg de productie nu a trecut de 200.000 de euro (la vremea aceea circa 400.000 de marci germane). Anul viitor, compania Princo vrea sa atinga o cifra de afaceri de 3 milioane de euro din livrarea a peste un milion de produse pentru lanturile de magazine ale grupului suedez.

"Cel mai bine e sa produci pentru locatii in care ai piata si sa faci ceea ce stii cel mai bine", este de parere Costel Florescu, administrator unic al companei Princo.



100% pentru Ikea

Pentru cativa producatori romani, grupul suedez este singurul client, pentru ca standardele pe care acesta le impune nu lasa loc abordarii unor alte piete. Cu toate acestea, nimeni nu pare sa se planga, mai ales ca afacerile cresc in fiecare an.

Compania buzoiana Nikmob, producator de mobilier din lemn masiv, de rasinoase si fag, dormitoare, mic mobilier, mobilier pentru copii (patuturi), colaboreaza cu Ikea de cinci ani, exportand 100% din capacitatea de productie catre grupul suedez.

"Colaborarea cu firma Ikea este excelenta. Pentru ca livram intreaga gama de produse catre grup, am reusit in cinci ani de zile sa dezvoltam volumul vanzarilor de aproape cinci ori, crescand personalul cu numai 20%", spune Nicolae Borsos, administrator unic al Nikmob.

Ikea lanseaza anual comenzi care depasesc capacitatea de productie a Nikmob si creste volumul vanzarilor direct proportional cu dezvoltarea firmei romanesti.

"Sortimentatia solicitata este redusa, aproximativ 14 articole, dar producem in serii foarte mari, unele de ordinul a 500.000 de bucati/an", declara administratorul Nikmob. "Avand asigurate comenzile pe mai multi ani, avem timp sa ne concentram pe cresterea eficientei productiei, fapt ce ne permite sa practicam preturi mici, foarte competitive pe piata externa", mai adauga Borsos.

Comenzi peste capacitatea de productie curenta primesc si cei de la Princo. "Grupul Ikea este foarte mare si cere mai mult decat am putea realiza", explica Costel Florescu. Doar in primele patru luni din acest an Princo a livrat peste 140.000 de produse catre magazinele Ikea din Europa, Asia si SUA, cu 25% mai mult decat in aceeasi perioada din 2004.

Princo lucreaza doar pentru Ikea, pentru ca, deocamdata, "e mai putin interesant sa-ti adaptezi produsul la piata romaneasca".

"Sunt produsele Ikea, proiectele lor si ar trebui sa le modificam pentru a le putea aduce pe piata romaneasca", explica Florescu. El spune ca aproape 1% din cifra de afaceri a companiei a fost obtinuta anul trecut din vanzarea unor produse adaptate prin lantul de magazine Mobexpert si Gima.

"La noi, piata acestor produse e foarte scazuta, la nivel de consum inghitind de 100% mai putin fata de ceea ce se intampla in Occident", mai spune administratorul Princo. Pentru Princo, adaptarea la cerintele pietei romanesti ar insemna produse de alte dimensiuni, dar si de un alt nivel calitativ, pentru ca in prea putine cazuri consumatorul roman va scoate din buzunar peste 200.000 de lei pentru un tocator de bucatarie.

Franta si Germania sunt cele mai mari consumatoare de astfel de produse, fapt explicabil nu doar prin comportamentul de consum al cumparatorilor din cele doua tari, dar si prin dimensiunile pietelor si ale consumului in general.



Nici nu visau la o acoperire mai mare

CondiTiile de colaborare cu firma suedeza sunt extrem de stricte, nu numai la nivelul cerintelor profesionale, dar si al standardelor comunitare.

"Ikea nu cumpara produse de la firmele care nu respecta prevederile legale din tara respectiva, in special cele privind conditiile de munca, respectarea prevederilor legale privind protectia mediului, interzicerea achizitionarii de material lemnos de provenienta ilegala", explica Nicolae Borsos. El mai spune ca firma nu intentioneaza sa patrunda pe noi piete, deoarece, "suntem peste tot, intrucat Ikea comercializeaza produsele noastre in toata lumea".

Cifra de afaceri a companiei a crescut in 2004 pana la 12,6 milioane de euro. "Asteptarile pentru 2005 sunt mai putin optimiste din cauza deprecierii euro fata de leu. La 100% export, efectul devalorizarii euro fata de leu cu aproape 15% este distrugator. Incercam sa compensam acest efect prin cresterea productivitatii muncii cu 25%, dar acest lucru nu va permite decat supravietuirea firmei, fara a putea creste salariile, dar si fara a disponibiliza personal", a declarat Nicolae Borsos.

In intervalul 1999 - 2004, compania a investit aproximativ 2,3 milioane de euro in retehnologizare, cresterea capacitatii de productie si alinierea la standardele internationale de protectie a mediului si imbunatatire a conditiilor de munca.

"Investitiile pe anul 2005, in valoare de un milion de euro, vizeaza cresterea productivitatii prin modernizarea liniilor de fabricatie si, implicit, cresterea volumului de productie. Preconizam o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 25% pana la sfarsitul anului 2005", a declarat Nicolae Borsos.



Specializare suedeza

In momentul in care a semnat primul contact cu Ikea, compania Princo avea o linie de prelucrat panouri, in comuna Buciumeni din judetul Dambovita.

Marele avantaj l-au constituit padurile de foioase din zona Targoviste-Sinaia, locatie unde este amplasata si fabrica. Acum, centrul de productie foloseste atat materie prima locala, cat si forta de munca din regiune, ajungand la 175 de angajati. Din import aduc doar niste uleiuri speciale pe care nu le gasesc aici, iar aditivii cumparati de la furnizori locali sunt tot marci straine.

"Daca la inceput faceam cam orice, inclusiv activitati de comert cu alte tipuri de produse, din 1995, de cand am castigat contractul cu Ikea, ne-am specializat pe produsele desenate de catre suedezi", explica Florescu.

Dupa investitiile de inceput de drum, realizate pana in 1994, firma s-a orientat spre alte directii. Planul investitional a fost reluat insa in 2002, din nevoia de a creste capacitatile de productie si a adunat pana astazi peste 1,4 milioane de euro.

Cea mai mare parte a productiei Princo este destinata firmei Ikea, restul fiind clienti mici, care trimit comenzi sporadic. In primele patru luni ale acestui an, au livrat peste 140.000 de produse catre magazinele Ikea din Europa, Asia si SUA, cu 25% mai mult decat in aceeasi perioada din 2004. Daca in aprilie au livrat 40.000 de bucati, proiectul de dezvoltare al firmei se inchide in luna septembrie cu o productie de 60.000 de bucati.



Ikea face bine afacerilor din Maramures

Pentru doi producatori din Maramures, Filbac (care produce fire din bumbac, dar si mobilier din lemn masiv si articole din lemn cu textile) si Plimob (care produce scaune clasice si scaune pliante), exporturile sunt destinate in mare parte grupului suedez.

"Pentru 2005, ne-am propus diversificarea productiei pe produse tapitate, gen fotolii si canapele pentru firma Ikea, scaune tapitate pentru export, articole din lemn cu textile, axandu-ne mai mult pe produse cu un grad mai ridicat de tehnologizare", declara Ioan Filip, director general al companiei Filbac.

In ultimii 4 ani, compania s-a dezvoltat mult in directia articolelor de lemn cu textile, precum si a produselor tapitate: scaune, canapele, fotolii. In 2003, productia de mobilier si de articole de lemn cu textile reprezenta 770.000 de euro din cifra de afaceri a Filbac, pentru a ajunge la peste un million de euro in 2004. Pentru acest an, conducerea companiei estimeaza ca productia de mobila sa atinga doua milioane de euro, adica 50% din totalul cifrei de afaceri.

Pentru Plimob, exporturile reprezinta 95% dintr-o cifra de afaceri anuala de aproape 15 milioane de euro, iar valoarea produselor livrate catre Ikea asigura 90% din exporturi.

"Cel mai important client al nostru pe piata internationala este grupul suedez Ikea, care detine 90% din totalul exporturilor", spune Vasile Godja, manager general al Plimob.

Compania si-a anuntat intentia de a deschide un nou punct de lucru in comuna Sarasau in cursul acestui an. "Terenul a fost deja achizitionat. Prin aceasta actiune vizam marirea capacitatii de productie a companiei", a adaugat Vasile Godja. In prezent, Plimob are trei puncte de lucru in Sighetu Marmatiei - doua fabrici de scaune si o fabrica pentru croit cherestea.

In 2004, valoarea investitiilor Plimob a fost de 1,7 milioane de euro. "Anul trecut, investitiile companiei s-au orientat spre achizitionarea de instalatii tehnice si masini (mijloace fixe). Anul acesta, vom investi peste un milion de euro in dezvoltarea capacitatilor de productie", a mai spus managerul Plimob.

Alte fabrici care livreaza mobila sau alte produse pentru Ikea sunt compania cu capital suedez Vladeasa din Huedin, Sortilemn Gherla, Oberon Pucioasa, Aramis Baia Mare.

Cea mai recenta intrare pe piata romaneasca apartine unui alt grup suedez, Gyllensvaans Mobler, unul dintre principalii furnizori pentru magazinele Ikea, care a finalizat la 20 km de Cluj, o investitie de patru milioane de euro, in constructia unei fabrici ce produce comode, noptiere si dormitoare cu design "country style", din panouri finisate opac.

In prezent, principalii jucatori din Romania care activeaza pe segmentul productiei de mobila pentru export se confrunta cu doua realitati: deprecierea euro, care a afectat drastic exporturile din ultimele luni si puternica specializare a concurentei straine, care patrunde tot mai agresiv pe piata interna. "Anul acesta trebuie sa crestem productia pentru a suplini scaderea valutei, iar atingerea obiectivului de peste 2 milioane de euro, la nivel de cifra de afaceri poate fi realizata prin investitii si crestere a productiei", spune Costel Florescu, administrator unic al companiei Princo.



Cum a ajuns Ikea una dintre cele mai mari companii de mobila din lume

Ikea a fost fondata in Suedia, in 1943, de catre Ingvar Kampard, pe cand acesta avea doar 17 ani. La inceput, firma nu avea nimic de-a face cu mobila, ci vindea creioane, dresuri de nailon sau bijuterii. In anii ?"50, Ikea a inceput sa produca si piese de mobilier, primul magazin fiind deschis in 1958.

Conceptul de mobila Ikea consta intr-o oferta foarte variata de produse functionale si usor de asamblat, la preturi accesibile. Acesta a luat nastere din intentia lui Kampard de a produce mobila cat mai ieftina, insa fara a reduce din calitatea produselor, ceea ce l-a determinat sa caute permanent solutii de reducere a costurilor. In prezent, compania are vanzari anuale de aproape 17 miliarde de dolari (13,8 mld. euro). Catalogul Ikea, o publicatie care contine descrierea si fotografiile a peste 12.000 de produse, are cel mai mare tiraj dupa Biblie, fiind distribuit in peste 100 de milioane de copii pe an. Kampard, care are acum 78 de ani, este unul dintre cei mai bogati oameni din lume.

Numele Ikea vine de la initialele lui Ingvar Kampard, plus initialele de la Elmtaryd si Agunnaryd, care erau numele fermei si al satului in care s-a nascut.