Afaceri de la zero

Cum sa intri in UE cu arme, bagaje si patente

27.04.2004, 00:00 Autor: Cecilia Stroe


Apropierea de momentul aderarii la Uniunea Europeana accentueaza preocuparea tarilor candidate fata de felul cum produsele lor se vor integra pe viitoarea piata comuna europeana. Nu e vorba numai de calitate, ci si de protectia drepturilor de autor, de patentele industriale ori de conservarea marcilor autohtone. Multi se sperie deja ca discutiile pe aceasta tema vor urma modelul greoaielor si deja celebrelor dispute comunitare despre definitia ciocolatei. Altii, mai practici, au inceput sa trimita de pe acum liste la UE cu produsele nationale pe care doresc sa le inregistreze conform reglementarilor europene; Romania a anuntat deja ca aspira sa-si patenteze palinca, vinarsul, cascavalul de Rucar sau magiunul de Raureni.



In afara de generalitati insa, sunt rare discutiile concrete despre cum anume va fi asigurata protectia proprietatii intelectuale si industriale in Uniunea Europeana sau ce perspective vor avea marcile cehe sau estone sa reziste pe piata comunitara. Luna trecuta, reprezentanti ai oficiilor nationale pentru inventii si marci si specialisti in domeniu din cele zece tari care devin la 1 mai membre ale UE au avut o asemenea discutie la Bucuresti, in cadrul unui program initiat de Centrul de Informare al Comisiei Europene.





O chestiune de buna-credinta



In opinia lui Imre Gonda, avocat in cadrul Biroului Brevetului din Ungaria, problema extinderii sistemului de protectie comunitar in noile state membre a fost printre cele mai complexe pe care acestea a trebuit sa le rezolve in cadrul negocierilor de aderare. "Instituirea termenilor si a conditiilor in care marcile comunitare vor fi extinse pe teritoriul noilor state membre dupa aderare a reprezentat intrarea pe un teritoriu necunoscut, avand in vedere ca Regulamentul Marcilor Comunitare in forma lui originala nu continea prevederi legate de implementare si nici nu exista vreun precedent la care sa ne putem raporta".



Conform art.65 din Tratatul de Aderare, Ungaria a trebuit sa imbunatateasca protectia drepturilor intelectuale, industriale si comerciale in asa fel incat la finele lui '96 sa asigure un nivel de protectie similar celui existent in spatiul comunitar. Obligatii "unilaterale", spune Gonda, dar pe care Ungaria le-a indeplinit innoindu-si complet legislatia in domeniu, prin adoptarea la fiecare doi ani a cate unei noi lege: cea a brevetelor in '95, a marcilor in '97, a dreptului de autor in '99 si a desenelor industriale in 2001. "Un drum lung, plin de obstacole", spune avocatul despre drumul in cadrul caruia negocierile s-au concentrat pe doua mari probleme: protectia proprietatii industriale a produselor farmaceutice si extinderea sistemului de protectie comunitar.



Uniunea Europeana considera ca, fiind drepturi exclusive, drepturile de proprietate intelectuala, industriala si comerciala depind de legislatiile nationale, asa incat perspectiva unei unificari totale a acestora nu a fost niciodata preconizata serios de statele membre. Ca atare, compromisul la care s-a ajuns consta in instituirea la nivel comunitar a unor drepturi de care societatile comerciale pot uza in completare sau ca alternativa la cele acordate de legislatiile nationale.



Procedura care trebuie respectata este insa destul de complicata. Ca sa poata fi mentinut caracterul unitar al marcilor comunitare, toate marcile comunitare care au fost inregistrate sau pentru care s-a depus cerere de inregistrare inainte de data aderarii vor fi automat extinse pe teritoriile noilor tari membre, iar aceasta extindere creeaza posibilitatea unor conflicte intre detinatorii acestora si cei ai marcilor nationale anterioare. "Cheia intregii operatiuni de extindere a marcilor este daca drepturile asupra lor au fost obtinute cu buna-credinta sau nu. Doar acei detinatori ai marcilor nationale anterioare care le-au obtinut cu buna-credinta vor avea dreptul sa conteste/excluda folosirea unei anumite marci comunitare in noile state membre", precizeaza avocatul ungar.



In acest context, are relevanta daca o marca nationala anterioara a fost inregistrata si la o data anterioara celei comunitare, caz in care buna-credinta a solicitantului nu poate fi pusa la indoiala numai din cauza simplei existente a unei marci comunitare ulterioare. "Pe de alta parte, daca o marca nationala este inregistrata sau a fost depusa o cerere de inregistrare pentru ea inainte de data aderarii, dar dupa data de prioritate a marcii comunitare cu care intra in conflict, posibilitatea ca aplicantul sa fi actionat de rea credinta devine relevanta si trebuie sa fie examinata".





Surprize neplacute pentru tarile candidate



Redactarea Tratatului de Aderare a inceput imediat dupa ce s-a ajuns la un acord la nivel politic legat de problemele proprietatii industriale, iar prevederile proiectului propus de Uniunea Europeana au continut si cateva surprize neplacute pentru noile state membre, considera Imre Gonda. "Poate ca ar fi cam exagerat sa spunem ca UE nu si-a respectat promisiunile legate de cele mai importante probleme, dar cu siguranta ca perspectiva UE a fost limitata in ceea ce priveste interesele noilor state membre, in timp ce acele elemente ale acordului politic care reflecta predominant interesele <vechilor> state membre sau cel putin ale unora dintre acestea au fost interpretate in sens foarte larg". Asadar, UE a facut o incercare de a reinterpreta conceptul marcilor anterioare: pentru ca o marca nationala sa fie aparata impotriva folosirii unei marci comunitare extinse pe teritoriul noilor state membre, ar trebui nu numai ca aceasta sa fie anterioara datei aderarii, dar si anterioara datei marcii comunitare extinse cu care intra in conflict. "Textul Tratatului nu pare insa a reflecta o intelegere comuna a ceea ce <anterior> inseamna in acest context", crede insa avocatul.



Toate cele zece noi state membre si-au adaptat deja intr-o mare masura legislatia la acquis-ul comunitar si mai sunt de realizat doar reglari fine la nivel legislativ, avand in vedere ca un al doilea val al armonizarii legislative i-a urmat primului, instituind interfata de reguli in ceea ce priveste marcile comunitare si desenele industriale, cu scopul de a asigura o interactiune blanda cu sistemul national. De la 1 mai, avocatii membri ai Baroului din Ungaria vor prelua reprezentarea persoanelor la Oficiul pentru Armonizare cu Piata Interna (OHIM) fara sa mai fie nevoie de nici o alta formalitate, datorita faptului ca, potrivit legislatiei ungare, orice avocat este autorizat sa se ocupe de cazuri in domeniul marcilor si al desenelor industriale.



Este insa foarte dificil de estimat care vor fi efectele pe care aderarea la UE le va avea asupra sistemului marcilor si desenelor industriale din Ungaria, crede Gonda, avand in vedere ca aceasta integrare in sistem este insotita de o reforma profunda a procedurii de inregistrare.





Ce se va intampla dupa 1 mai



Mariusz Kondrat, avocat in cadrul Departamentului pentru Integrare Europeana din Polonia, considera ca prevederile Tratatului de aderare creeaza o situatie neobisnuita, in care doua drepturi intra in competitie fara nici o posibilitate legala, explicit interzisa de Tratat, de a contesta validitatea unui drept in baza unui nou temei legal.



Prevederile respective, spune Kondrat, te fac sa te gandesti la posibilitatea ca, chiar si in cazul in care folosirea unei marci comunitare este interzisa in unele dintre noile state membre, marca sa poata fi totusi folosita de detinatorii acesteia, pentru a contesta ulterioare inregistrari ale unor marci similare sau identice. "Nu-i nici o problema daca o cerere de inregistrare este facuta de o terta parte, dar ce se intampla daca vine din partea detinatorului unei marci care a servit la interzicerea folosirii unei marci comunitare extinse?" Detinatorul va dori sa inregistreze o noua prezentare grafica a unei marci existente si in mod normal, dupa data de 1 mai, nimic nu-l va putea opri s-o faca.



Care sunt drepturile care pot fi incluse in termenul vag de "drept anterior"?, se intreaba avocatul polonez. Vor fi acestea de felul celor dobandite din inregistrarea unui nume de domeniu Internet? "Daca poti dovedi ca un anume semn este folosit in Polonia, poti dovedi anumite drepturi - nu drepturi asupra marcilor, avand in vedere ca legea poloneza a marcilor nu protejeaza marci neinregistrate - doar impotriva competitiei neloiale. Acest drept este recunoscut de lege, iar persoana in cauza are dreptul sa-si continue activitatea fara nici o interferenta nedorita", conchide Kondrat.





Notorietatea asigura protectia marcii



Anul trecut, 20.272 de cereri de inregistrare a unor drepturi exclusive au fost inaintate Biroului pentru Brevete din Lituania, cu 12,4% mai multe decat cele din anul precedent. In 2003, in registrele de stat cu brevete, marci, desene industriale sau nume de firme ale Lituaniei s-au inregistrat 13.054 drepturi exclusive de proprietate industriala, 755 brevete europene si 4.486 de inregistrari de marci internationale au intrat in vigoare, in timp ce 152 de opozitii si apeluri cu privire la inregistrarea unor obiecte de proprietate industriala au fost examinate, enumera Kristina Vilkiene, specialist in Divizia de Apeluri a Biroului de Brevete lituanian.



Conform Legii marcilor in vigoare, o marca recunoscuta ca fiind de notorietate pe teritoriul Lituaniei este protejata chiar si daca nu este inregistrata, atunci cand rezultatele folosirii sau ale promovarii sale arata ca este bine cunoscuta de publicul larg. O marca mai poate fi recunoscuta ca notorie si in urma unei proceduri judiciare. Marci precum Camel, Astra, Prima, Rama si Nike au fost deja recunoscute ca notorii, iar in momentul de fata cazuri asemanatoare se afla pe rol cu Lipton, Aquafresh, Metaxa, Chivas Regal. Codul de procedura civila contine reguli speciale in jurisdictie pentru cauze civile legate de marci, brevete si desene industriale, iar noua legislatie nationala lituaniana, in vigoare de la 1 ianuarie 2002, contine prevederi conform carora inregistrarea unei marci nationale poate fi declarata nula, daca se probeaza ca cererea a fost facuta de catre aplicant cu rea-credinta.



La 28 aprilie 2003, Divizia de Apeluri a sustinut opozitia inregistrata de compania japoneza Nintendo cu privire la inregistrarea facuta de compania lituaniana Voira a marcii Pokemon. In motivatia deciziei sale, Divizia de Apeluri a aratat ca solicitantul, compania lituaniana, intentiona sa-si inregistreze aceasta marca pentru acelasi tip de marfuri - jucarii - pentru care marca companiei japoneze fusese creata. Inregistrarea unei marci care apartine unei alte entitati economice, atunci cand aceasta se bucura de popularitate, este insa considerata contrara bunelor practici industriale si comerciale si constituie un act de concurenta neloiala.



Incepand cu 1 mai, granita Lituaniei va fi si granita exterioara a Uniunii Europene, de aceea, precizeaza avocata, asigurarea unor masuri vamale eficiente este fundamentala. Legea protectiei proprietatii intelectuale in domeniul importului si al exportului de marfuri reglementeaza activitatile vamale legate de protejarea acestor drepturi, conditiile acestei activitati, ca si actiunile cu privire la retinerea bunurilor recunoscute de decizia tribunalului ca incalcand drepturile de proprietate intelectuala. Ca urmare, vamile pot confisca automat sau la cerere bunuri piratate sau contrafacute, dar nu pot actiona impotriva importurilor paralele. Jurisdictia vamala se extinde, de asemenea, si asupra bunurilor aflate in tranzit; marfurile care incalca legea sunt confiscate pe cheltuiala detinatorului de drept, care isi poate eventual recupera costurile in urma unei actiuni in justitie.



In momentul de fata, vama lituaniana aplica masuri de supervizare pentru protejarea drepturilor a 25 de detinatori de marci, precum Nike, Bic, Adidas, Nescafe, Polaroid, Ariel, Wrangler, Marlboro, Puma, Duracell. Dintre acestea, Adidas este considerata marca cea mai contrafacuta, cu sase cazuri inregistrate la vama Vilnius numai in 2003, bunuri contrafacute in valoare de aproximativ 156.000 de euro.





Pirateria, greu de combatut



Conform lui Daniel Smihula, jurist in cadrul aparatului de stat slovac, in domeniul protectiei drepturilor intelectuale, criteriile Tratatului de Aderare la UE au fost indeplinite in Slovacia in ultimii doi ani. Aceasta la nivel legislativ, precizeaza el, pentru ca, in practica, nivelul de protectie este inca destul de subred, iar problema principala este pirateria in domeniul software.



Radka Stupkova si Alena Hipsrova, avocati in Biroul de Brevete ceh, au aratat ca in Cehia, in ciuda faptului ca legislatia in domeniu a fost complet armonizata cu cea comunitara, se simte inca lipsa unei cooperari si coeziuni in activitatile din administratia de stat. Ca atare, procedura de examinare si de judecare a cauzelor in domeniul drepturilor intelectuale este inca greoaie, iar sanctiunile administrative in cazul incalcarii acestora sunt "ridicole". In ceea ce priveste activitatea autoritatilor vamale, aceasta este destul de eficienta, spun avocatele: doar in zona Boemiei de vest au fost confiscate bunuri contrafacute in valoare de mai mult de un miliard de coroane. Principalele probleme raman insa contrafacerea de produse textile si piratarea celor audio-video si software.



In Bulgaria, legislatia in vigoare prevede trei tipuri de protectie a proprietatii industriale: administrativa, civila si penala, a aratat Mariana Raseva, sef al Departamentului legislativ al Oficiului de Brevete bulgar. Protectia administrativa se refera la marci, indicatii geografice si desene industriale si comporta cheltuieli mici pentru detinatorii acestor drepturi, considera ea.



Conform legislatiei bulgare, orice persoana care ofera spre vanzare, scoate pe piata sau stocheaza marfuri care poarta insemne similare sau identice cu cele ale unor marci inregistrate fara acceptul detinatorului de drept al marcii este pasibila de o amenda de la 500 la 5.000 de leva. Aceleasi prevederi exista si cu privire la indicatiile geografice si la desenele industriale si in toate cazurile, marfurile care incalca legea trebuie confiscate si ulterior distruse.



De la 1 ianuarie 2003 pana in luna decembrie a anului trecut, 111 cereri pentru realizarea raspunderii administrativ-penale au fost inregistrate in Bulgaria, din care 103 intrau sub incidenta Legii cu privire la marci si la indicatiile geografice, precizeaza Raseva. Pentru a asigura o protectie eficienta in acest sens, la inceputul anului trecut a fost creata o echipa speciala de control, care a realizat pana la finele anului 77 de controale soldate cu 65 de constatari ale incalcarii legii.



Pe teritoriul Romaniei, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) asigura protectia proprietatii industriale, ca unic organism abilitat sa elibereze titluri de protectie pentru inventii, marci, indicatii geografice, soiuri de plante si desene/modele industriale, in conformitate cu legislatia nationala in domeniu, precum si cu prevederile conventiilor si tratatelor internationale la care Romania este parte. Anul trecut, OSIM a inregistrat si examinat 5.955 cereri de brevet de inventie, 14.053 cereri de inregistrare de marca, 1.496 cereri de inregistrare de desene si modele industriale si 28 de cereri de brevet pentru noi soiuri de plante si a reusit sa finalizeze strategia nationala (pana in 2007) in domeniu, cu scopul de a armoniza sistemul proprietatii intelectuale din Romania cu mecanismele existente la nivelul Uniunii Europene.



Ioana Cristina Moisescu este consilier juridic in cadrul Serviciului Contencios al OSIM si crede ca strategia nationala in domeniu asigura coeziunea necesara intre programul guvernului pentru perioada 2001-2004, programele specifice si masurile prioritare pentru integrarea Romaniei in UE. Printre actiunile specifice cuprinse in strategia elaborata de OSIM, precum introducerea sistemului brevetului european si al marcii comunitare, identificarea posibilelor conflicte intre marci, indicatii geografice, nume comerciale, de domeniu sau denumiri ale soiurilor de plante, se numara si infiintarea de completuri de judecata specializate in domeniul dreptului de proprietate intelectuala.



In conformitate cu legile in vigoare, toate hotararile luate de OSIM cu privire la cereri de titluri de proprietate industriala pot fi contestate de cei in drept - solicitant, succesor sau cesionar - la comisia de reexaminare, organ administrativ-jurisdictional din cadrul Departamentului Apeluri-Strategie. Tot in competenta acestei comisii intra si solutionarea cererilor de revalidare a brevetelor de inventie, precum si solutionarea contestatiilor impotriva deciziilor referitoare la cererea de reinnoire a marcilor. Hotararile comisiilor de examinare pot fi atacate de catre parti, cu apel in justitie, la Tribunalul Bucuresti.



Anul trecut, pe rolul instantelor judecatoresti s-au aflat un numar de 159 de dosare, care au avut ca obiect brevete de inventie, marci, desene si modele industriale, precum si plangeri, cu 4,8 mai putine decat in anul precedent.
cecilia.stroe@zf.ro

O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania