Agricultura ecologica, 2003: cu exportul sta bine, mai greu e cu piata interna

Poate sa va para comic daca auziti ca o gaina nestresata face oua care se vand de cel putin de doua ori mai scump decat cele conventionale si ale caror calitati nutritive se intrec sa le laude toate laboratoarele de specialitate.
E vorba, de fapt, de aplicarea la o ferma de gaini a principiilor agriculturii ecologice, care presupune ca pasarile sunt crescute cu furaje fara urma de substante chimice, au cat mai mult spatiu la dispozitie si, de ce nu, cate un cocos la 20 de gaini. Deocamdata, singura ferma de la noi unde gainile sunt crescute in sistem ecologic se afla pe la Dragasani si este gata sa livreze pe piata chiar din aceasta luna oua ecologice. Dumitru Argesanu, proprietarul acestei ferme, spune ca asteapta cu nerabdare sa vada care este raspunsul pietei romanesti la astfel de produse si ca doreste sa-si dubleze capacitatea de productie pentru a putea sa exporte la niste preturi care sa-i asigure un profit multumitor.
Ferma de la Dragasani a pornit mai intai ca un proiect de cercetare finantat de Banca Mondiala prin programul de sprijinire a serviciilor in agricultura.
"La inceput am accesat pe site-ul Ministerului Agriculturii acest program de cercetare pentru obtinerea de oua ecologice, dupa care am obtinut aprobarea sa dezvolt o ferma finantata in proportie de 70% de catre Banca Mondiala si 30 de procente din surse proprii", spune Dumitru Argesanu, directorul firmei Cortina, care administreaza ferma.
Argesanu a lucrat mai mult de 12 ani ca director de asigurari la o mare companie de profil  si in paralel s-a ocupat si cu cresterea pasarilor. "Agricultura ecologica este o cerinta a Uniunii Europene, din ale carei studii reiese faptul ca piata romaneasca este capabila sa absoarba o cantitate insemnata de produse ecologice. Practic, acum piata noastra este virgina si nu stie aproape nimic despre acest gen de produse ", spune Argesanu.
Investitia de la Dragasani a pus-o pe picioare cu exact un an in urma, pe amplasamentul unor spatii zootehnice dezafectate. In total a investit circa 6 miliarde de lei - cea mai mare parte in repararea si modernizarea spatiilor zootehnice si peste un miliard de lei in achizitionarea a 2.000 de gaini de la Avicola Bucuresti.

Certificarea, doar in strainatate
Desi nu a facut inca un studiu de piata pentru a vedea ce cautare au produsele sale, Argesanu e increzator in succesul sau: "Sunt convins ca va merge, mai ales ca la ora actuala concurenta e foarte slaba in Romania. Pe de alta parte, trebuie sa ne intoarcem fata catre acest gen de agricultura, pentru ca sunt prea multe produse toxice pentru organism in multe din alimentele pe care le mancam in fiecare zi", este de parere Argesanu.
 Pretul unui ou ecologic este de cel putin de doua ori mai mare decat al unuia conventional, o diferenta similara intalnindu-se si la celelalte produse provenite din agricultura ecologica.
"Am intarziat iesirea pe piata numai din cauza faptului ca nu am gasit in tara un producator de ambalaje ecologice, fiind nevoit in cele din urma sa inchei un contract cu firma daneza Hartman, care au o fabricuta in Ungaria", spune Argesanu.
In Romania nu exista inca un institut de certificare a produselor ecologice, ceea ce explica, in parte, si dificultatea cu care acestea ajung la consumatorii interni. Pe piata au inceput timid sa-si faca cunoscuta prezenta mierea, laptele, cascavalul - toate ecologice si produse in tara, insa cea mai mare parte a acestor produse merg catre export, unde preturile sunt foarte bune.
Cei cativa producatori ecologici s-au plans de lipsa unui institut autohton de certificare, motiv pentru care sunt nevoiti sa apeleze la cele straine, ale caror costuri le considera prea mari. In plus, multi dintre producatori considera ca aceasta certificare, care este foarte laborioasa, ar trebui sa fie subventionata de stat, avand in vedere ca in tarile din Uniunea Europeana agricultorii care produc in sistem ecologic beneficiaza de ajutoare insemnate din partea statului.
"Prima data vin si inspecteaza ferma, a carei pasune nu trebuie sa fi fost stropita cu ingrasaminte timp de cel putin trei ani inainte, dupa care obtii certificatul de producator ecologic, dupa care trebuie sa-l obtii pe cel pentru produse ecologice. Si avizele nu se opresc aici", spune directorul firmei Cortina.

Tinta finala: eliminarea stresului la gaini
Dar de fapt ce este un ou ecologic si in ce costa diferenta dintre acesta si unul asa-zis conventional? "In primul rand, producatorul trebuie sa aiba spatii de pasunat. O gaina are nevoie de patru metri patrati de pasune, noi avand, pentru cele 2.000 de gaini, 10.000 de metri patrati de pasune imprejmuita. O gaina in sistem conventional este sechestrata intr-o cusca metalica, pe cand cele crescute in sistem ecologic au libertate de actiune totala. Mai mult, la fiecare 20 de gaini avem un cocos", afirma directorul general al Cortina.
 O pasare crescuta in sistem ecologic traieste aproape ca una din salbaticie. "In al doilea rand, pasarile nu sunt tratate cu antibiotice, iar furajele nu contin substante de natura chimica, pesticide, hormoni sau organisme modificate genetic. Toate furajele care sunt date gainilor sunt certificate ecologic. In sistem traditional, furajele folosite de taran pot fi tratate cu ingrasaminte, iar terenul unde sunt lasate libere gainile nu este monitorizat, pentru a vedea daca este sau nu ecologic", sustine Argensanu.
In 58 de saptamani - perioada de ouat - o gaina crescuta in sistem ecologic face 230 de oua, fata de o medie de 320 la cele crescute in sistem conventional. Estimarile celor de la Cortina pentru anul viitor indica o productie de circa 900.000 de oua.
stelian.negrea@zf.ro