Afaceri de la zero

Ioan Guşoi, unul dintre asociaţii companiei DVI Top Consulting: Aşteptăm o creştere în 2019. Volumul de încasări e mare, dar marja de profit e de 15-20%.

Afaceri de la zero. Trei tineri din Bucureşti merg la festivaluri prin ţară cu food truck-uri cu burgeri, porchetta sau calamari prăjiţi, iar pentru 2019 estimează venituri de peste 2 mil. lei

27.09.2019, 00:08 Autor: Florentina Niţu

„La Electric Castle am avut peste 2.000 de bonuri într-o singură zi.“

Ioan Guşoi împreună cu doi prieteni de-ai săi au pornit în 2016 businessul DVI Top Consulting, o afacere cu food truck-uri cu preparate de prin toate colţurile lumii, precum burgeri, porchetta sau calamari prăjiţi, după o investiţie de 80.000 de euro. În trei ani de activitate ei au participat la majoritatea festivalurilor organizate în România, iar pentru anul în curs estimează venituri de peste 2 mil. lei (420.000 de euro) şi îşi propun deschiderea unui magazin fizic cu burgeri.

„Am început dintr-o întâmplare. Am avut un restaurant pe Buzeşti, Fumetto, iar asupra imobilului exista un litigiu. Cel care ne-a închiriat spaţiul a pierdut, acea parte s-a demolat şi am pierdut restaurantul. Aveam nişte colaboratori foarte buni în bucătărie şi am vrut să relochez businessul, dar nu s-a concretizat nimic în timp optim. Nişte prieteni, într-o vacanţă, ne-au zis să încercăm să facem ceva în zona de street food, aşa a apărut Smokin Pig, prin care facem burgeri, porchetta şi pull pork“, povesteşte Ioan Guşoi, unul dintre asociaţii companiei DVI Top Consulting.

Ulterior, s-a născut şi brandul Drunken Squid, prin care antreprenorii produc cala­mari prăjiţi şi midii, pentru că unul dintre aso­ciaţi nu consuma carne şi au căutat o soluţie alternativă.

Antreprenorul spune că cererea pentru mâncare de tip street food este foarte mare, dar mai ales pe segmentul de calamari prăjiţi. El precizează că începând din martie a acestui an şi până în luna decembrie, compania merge la festivaluri în fiecare weekend, peste tot în România.

„Avem în plan să investim într-un punct fix pentru Smokin Pig, pentru că iarna e o perioadă moartă şi ne-ar prinde bine, dar încă nu am găsit un spaţiu. (...) Prima parte din 2019 a fost foarte slabă, pentru că suntem meteo dependenţi şi a plouat mult. Ne-am revenit şi am recuperat. Aşteptăm o creştere în 2019. Cifra de afaceri este de aproape 2 mil. lei şi e în creş­tere. Volumul de încasări e mare, dar mar­ja de profit e de 15-20%“, explică Ioan Guşoi.

Produsele sunt gândite de reprezentanţii firmei şi sunt inspirate din călătoriile lor prin lume. Spre exemplu, porchetta este un produs italienesc, o ruladă de porc cu mirodenii. În Italia se serveşte rece, conform reţetei, însă antreprenorii o servesc caldă. „Tăiem porchetta şi o punem pe plită, iar acest lucru ne-a adus succesul. Fiind caldă are un gust mult mai intens, ierburile aromatice se simt mai bine.“

Calamarii prăjiţi sunt făcuţi cu o făină specială, care costă de şase ori mai mult decât o făină normală, potrivit fondatorilor. Aceştia sunt importaţi din Grecia şi din Italia, fiind o specie diferită de cea comercializată în România.

„Curăţăm 700 de kilograme sau o tonă de calamari pe săptămână pentru un festival. Calamarii sunt topul vânzărilor noastre, dar şi burgerul de vită cu sos de trufe e foarte căutat. Şi porchetta este foarte cerută doar că procesul de preparare este foarte anevoios, de aproape trei zile, şi se termină în prima zi de festival.“

În prezent, compania are şase angajaţi, dar când festivalul este de amploare au până la 17 colaboratori. Totuşi, Ioan Guşoi spune că forţa de muncă este cea mai mare provocare a antreprenorilor, pentru că „cei buni vor bani mulţi şi pleacă în locuri în care sunt mai bine plătiţi“.

Reprezentantul firmei spune că veniturile de la un festival depind de mărimea acestuia şi de numărul de participanţi. „La Electric Castle am avut peste 2.000 de bonuri într-o singură zi.“

De altfel, el mai adaugă că au avut şi cereri de francizare a afacerii, dar au refuzat, pentru că „e greu să ţinem sub control calitatea produsului şi apoi riscăm să pericliteze imaginea brandului“. Nici extinderea în străinătate nu este unul dintre ţelurile firmei, deocamdată.

„Pe termen lung vrem să ducem businessul până într-un anumit punct, iar apoi să o preia cineva mai tânăr, cu mai mult elan. Probabil o să o vindem şi o să facem altceva.“

Ioan Guşoi spune că piaţa de street food din România merge foarte bine în prezent, pentru că urmează trendul londonez, de creştere, însă el preconizează că încă un an sau doi o să meargă în sens ascendent, apoi o să fie o plafonare.

„Cine nu poate să facă calitate, iese din piaţă, iar cine face calitate, rămâne. Nu există lansare de carte sau botez fără food truck. A fost un boom de food truck-uri nou înfiinţate, dar ideea nu e să amenajezi un food truck, ci să îl faci să meargă ca business. Trebuie să faci un produs astfel încât organizatorii de festivaluri să te bage în seamă“, a mai spus Ioan Guşoi.

El susţine că nevoia l-a determinat să devin antreprenor, imediat după ce a terminat facultatea la ASE, fiind un spirit liber şi căruia nu-i plăcea să fie la program. „Am avut nenumărate businessuri în care am eşuat, dar am continuat. Am reuşit în două din nenumărate pe care le-am făcut. Am încercat de la afaceri în domeniul transportului sau al vopselelor până la HoReCa.“

 

Un nou pariu: de la street food la bistro

În luna mai a anului curent, Ioan Guşoi a investit în deschiderea unui alt business împreună cu unul dintre prietenii săi şi anume deschiderea unui bistro într-o terasă, situată pe bulevardul Dacia, ce aparţine Institutului Francez.

„A fost un concurs de proiecte pentru închirierea spaţiului, am făcut proiectul într-o noapte, am fost în ultima zi cu el şi am câştigat. Eu veneam din HoReCa, iar partenerul meu, Andrei, este la bază avocat şi are experienţă în zona de entertaiment. Acolo este totul boem, avem un arţar acolo, care datează din 1909, iar o mare parte din clienţii care vin sunt clienţi ai cinematografului Elvira Popescu, aflat în apropiere, dar şi prietenii. Vin oameni care sunt în căutare de linişte, pentru că terasa e foarte retrasă“, spune reprezentantul Le Bistrot Social.

Brandul este operat prin compania Anglicana Brique SRL. Terasa are 60 de locuri, dar capacitatea se poate multiplica. Cea mai aglomerată perioadă pentru noi a fost luna septembrie, pentru că tot mai multă lume a început să-i cunoască. Însă antreprenorul spune că  este foarte greu să găsească forţă de muncă, iar de când au început au schimbat câţiva barmani şi ospătari în trei luni de activitate.

„Avem între 80 şi 150 de bonuri într-o zi. Mulţi clienţi vin după mâncare, dar o bună parte vin şi pentru atmosferă, să bea un pahar de vin sau o bere craft. Pentru clientul român contează atât vibe-ul locului, cât şi ce are în farfurie. Dacă nu e un loc plăcut, dacă nu are un zumzet, clientul pleacă.“

 

ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

 

 

O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania