Afaceri de la zero. Radu Darie şi Dragoş Blănariu au investit 60.000 de euro acum trei ani în Atelierul de Tarte şi speră la afaceri de 800.000 de euro în 2019

♦ Bucătar „certificat“ la locul de muncă, cu peste 120 de titluri de cărţi din zona de food în biblioteca personală, cu un portofoliu de peste 100 de reţete de tarte create, atent la profilul consumatorului său, Radu Darie, cofondator al Atelierului de Tarte din Bucureşti, estimează vânzări de 800.000 de euro în 2019, al treilea an de funcţionare al businessului.

Radu Darie, la bază economist, a pornit în septembrie 2016 busi­nessul dulce-sărat Atelie­rul de tarte în Capitală alături de asociatul său Dragoş Blănariu, iar în 2019, al treilea an de func­ţionare al atelierului, speră la o cifră de afaceri de 800.000 de euro susţinută de extin­derea afacerii pe noi segmente de piaţă.

„Viaţa m-a purtat în 2011 prin Belgia, unde am locuit apoi patru ani şi unde m-am întâlnit cu tartele şi cu acest concept de bristou-braserie de proximitate. Când am stat în Bruxelles ne-am îndrăgostit de o braserie tipic belgiană din centru oraşului. Atât noi, cât şi prietenii care ne-au vizitat ne-am în­dră­gostit de o tartă, cu bezea, zmeură şi cre­mă de vanilie. Aceea a fost locomotiva de la care am pornit cu Atelierul de Tarte“, po­ves­teşte Radu Darie, fondator al businessului.

Antreprenorul spune că din călătoriile sale şi-a dat seama că pe piaţa din România este nevoie de o nişă, care să satisfacă o cerere din acest câmp al HoReCa, mai concret, consumatorii care vor să savureze o cafea alături de ceva dulce într-un spaţiu mic, liniştit. „Un prieten ne-a zis, voi trebuie să vă numiţi Atelierul de Tarte.“

Investiţia iniţială în afacere a fost de 60.000 de euro. Unitatea din Bucureşti, din apropiere de Piaţa Victoriei, are o suprafaţă de 85 de metri pătraţi. „Peste 40% din suma investită a mers în design, pentru că publicul din Bucureşti este foarte atent la detalii. Publicul francez, spre exemplu, se uită la ce are în fafurie, publicul nostru se uită la ce e în jur, la cum arată unitatea.“

Meniul companiei a pornit cu 7-8 tarte, iar în prezent cuprinde 20-25 de tarte, îm­păr­ţite în două categorii: cele servite în tot tim­pul anului şi cele sezoniere. Aprovi­zio­narea cu materie primă se face zilnic, de la pro­ducători români de fructe şi legume.

În prezent, în portofoliul companiei se regăsesc 120 de re­ţete de tarte, produse de pa­ti­se­rie, dar şi preparate pentru mi­cul dejun, prânz sau cină. Tartele ge­nerează în prezent 25% din vân­ză­rile Atelierului, 75% din business fiind adus în prezent de celelalte tipuri de mâncare din meniu. „Din fiecare călătorie ne întoar­cem cu două, trei reţete. Vrem să avem o continuitate în tot fluxul, iar produsele care au avut succes de la început, le multiplicăm. Specificul businessului s-a adaptat în timp“.

Tartele sunt create după modelul bel­gian, porţii mari, o tartă are 28 de centimetri, care este ulterior proporţionată, pentru a vedea clienţii conţinutul ei. „La monodoză nu vezi ce e în interiorul ei.“ Preţul unei tarte este de 22-24 de lei, iar canti­tatea este de 180-230 de grame.

„Avem 18 angajaţi, pentru că lucrăm artizanal, iar produsele au o durată de viaţă de 48 de ore. Produsele sunt fără amelioratori şi fără conservanţi.“

Anul trecut, antreprenorul a mai investit încă aproximativ 60.000 de euro în dezvoltarea unui laborator, într-un spaţiu mai mare, aflat în apropiere de braserie.

„Într-o locaţie mică aveam anumite limitări, nivelul maxim pe care îl poţi atinge e numărul maxim de farfuri. Mulţi clienţi vor produse la pachet, aşa că am iniţiat o colaborare cu uber eats. Trebuia să fructificăm oportunitatea. Acum 20-25% din cifra de afaceri e generată de aceste comenzi“, spune antreprenorul care adaugă că din punctul său de vedere pentru o locaţie mică un astfel de parteneriat este un „must have“.

O altă zonă de business pentru Atelierul de Tarte este reprezentată de corporaţii cu care compania are contracte pentru servicii de catering, în special pe zona de de mic dejun şi ea o nişă neacoperită pe piaţa din Capitală.

Din aprilie, cei doi antreprenori au dezvoltat un concept nou de pizzerie napolitană, înntr-un spaţiu de 25 de metri pătraţi, unde vând pizza şi sendvişuri calde sub brandul Fomizza.  „Dezvoltarea viitoare va fi pe zona oferirii unor servicii de food într-un timp foarte scurt. Îmi doresc să ne axăm pe zona Bucureştiului în primă fază cu serviciile. Apoi vrem să francizăm businessul, dar până nu ajungem să ştim răspunsul la întrebările pe care un francizor ar putea să ni le pună, nu vom face acest pas. Vrem să ne stabilizăm“.

Anul acesta cifra de afaceri va ajunge la 800.000 de euro, iar anul trecut a fost de 600.000 de euro.

 

Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.